Liderii Uniunii Europene vor promite joi să întărească competitivitatea blocului și să își consolideze capacitățile militare, în contextul tarifelor impuse de SUA, al altor provocări economice și al incertitudinilor privind sprijinul viitor al Washingtonului în domeniul apărării.

Toți liderii, cu excepția premierului Ungariei, Viktor Orban, sunt așteptați să reafirme sprijinul financiar și militar pentru președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care va deschide summitul printr-un discurs transmis prin videoconferință.

Cei 26 de lideri ai UE sunt așteptați să adopte un text prin care își reafirmă angajamentul de a susține independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și prin care cer Rusiei „să demonstreze o reală voință politică pentru a pune capăt războiului”.

Summitul are loc la doar două zile după ce președintele rus, Vladimir Putin, a acceptat propunerea președintelui american Donald Trump privind un acord între Rusia și Ucraina de a înceta atacurile asupra infrastructurii energetice a fiecărei țări, dar fără a accepta un armistițiu general de 30 de zile.

Creșterea bugetului militar și a producției europene de armament

Liderii UE vor dezbate propunerile Comisiei Europene de a crește cheltuielile militare, de a aloca mai multe resurse pentru proiecte comune de apărare și de a cumpăra mai multe arme produse în Europa.

Franța este principalul susținător al strategiei „buy-European” în domeniul apărării. Cu toate acestea, un diplomat european a subliniat că excluderea furnizorilor non-europeni ar fi contraproductivă într-o industrie globalizată a apărării.

„Cei care susțin eliminarea furnizorilor non-europeni se autosabotează din punct de vedere geopolitic și economic”, a declarat diplomatul.

Risc de rămânere în urmă în cursa tehnologică globală

Un alt subiect important al summitului este riscul ca UE să piardă teren în cursa globală a tehnologiilor emergente, în fața Statelor Unite și altor competitori, dacă nu ia rapid decizii strategice și nu face investiții masive.

În privința competitivității, liderii UE sunt de acord asupra obiectivelor generale, dar există divergențe privind detaliile-cheie.

Proiectul de concluzii al summitului stabilește mai multe termene-limită pentru progrese în trei domenii majore: reducerea birocrației, securitatea energetică și neutralitatea climatică, precum și stimularea investițiilor în economia reală, în loc ca banii consumatorilor să rămână depozitați în bănci.

Aceasta din urmă este parte a unei inițiative mai ample de integrare a piețelor financiare fragmentate, cunoscută sub numele de uniunea piețelor de capital, o reformă dezbătută de peste un deceniu.

Un subiect sensibil este dacă supravegherea piețelor financiare ar trebui centralizată, așa cum doresc unele state mai mari, dar la care se opun țările mai mici.

„Suntem hotărâți să facem progrese”, a declarat un diplomat european. „Dar să nu ne amăgim – nu va fi ușor.”

Tensiuni comerciale cu SUA

Deși fricțiunile comerciale cu Statele Unite nu sunt pe agenda oficială a summitului, acestea vor fi probabil discutate, la doar o săptămână după ce Trump a impus tarife la oțel și aluminiu.

Această decizie a determinat UE să adopte măsuri de retaliere, iar Trump a amenințat cu tarife de 200% asupra vinului și băuturilor spirtoase europene, avertizând că ar putea anunța și alte taxe vamale la începutul lunii aprilie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.