Analiză: România, în treimea ieftină a UE la energia electrică, sub media CEE

România intră în liga prețurilor mici

Evoluția de joi arată un contrast puternic față de percepția generală a ultimilor ani, când România era poziționată de regulă peste Austria, Ungaria sau Cehia. Cu 81,39 euro/MWh, țara noastră se situează acum sub Austria (90,64 euro/MWh), Belgia (88,76 euro/MWh), Cehia (101,32 euro/MWh), dar și sub alte piețe regionale precum Olanda (99,73 euro/MWh), Grecia (90,26 euro/MWh) sau Slovacia (88,43 euro/MWh).

Comparativ cu vecinii direcți, România are un avantaj de preț în fața Ungariei (83,60 euro/MWh), Croației (81,55 euro/MWh) și Serbiei (90,87 euro/MWh), fapt care oferă un respiro pentru industrie și pentru marii consumatori care își indexează contractele la prețurile spot.

Cine dă tonul la ieftiniri în Europa

Cele mai mici tarife din Europa se înregistrează în Peninsula Iberică și în Franța. Spania (52,25 euro/MWh, -42%), Portugalia (52,81 euro/MWh, -41%) și Franța (57,51 euro/MWh, -35%) conduc topul continentului.

Explicațiile țin de producția puternică din surse regenerabile – solar și eolian – precum și de disponibilitatea ridicată a centralelor nucleare franceze, ceea ce reduce presiunea pe piață și generează excedente exportate către alte state.

Nordul și Baltica, în extrema cealaltă

În partea opusă a clasamentului, țările nordice și baltice resimt un puseu de scumpiri. Finlanda urcă la 130,78 euro/MWh (+49%), iar Suedia și Danemarca se află între 111 și 116 euro/MWh, în funcție de zona de ofertare. Cele mai mari valori apar în statele baltice: Estonia, Letonia și Lituania, toate la 139,97 euro/MWh (+28%).

Citește și: ANRE modifică tarifele pentru Transelectrica. Ce înseamnă acest lucru pentru consumatori?

Aceste niveluri ridicate se explică prin dependența de importuri, rețele de transport cu constrângeri și o producție locală insuficientă, aspecte care se accentuează atunci când vântul sau hidrocentralele nu pot susține consumul.

Germania și Italia, din nou scumpe

Piața germană, considerată un barometru european, a înregistrat joi un preț de 115,89 euro/MWh (+11%), în timp ce Italia a ajuns la 120,17 euro/MWh (+2%). Ambele piețe sunt printre cele mai scumpe ale continentului, ceea ce afectează competitivitatea industrială și creează presiuni în lanț pe sectoare precum metalurgia sau chimia.

Germania rămâne vulnerabilă la zilele cu vânt slab, iar Italia se confruntă cu dependența de gazul natural, chiar dacă importurile de LNG și interconexiunile sud-europene încearcă să stabilizeze piața.

România, avantaj temporar sau tendință?

Pentru România, poziționarea sub Austria, Belgia sau Cehia nu este doar o statistică punctuală, ci și un semnal că mixul energetic actual funcționează eficient. Hidrocentralele au o producție bună, nuclearul asigură stabilitate, iar aportul eolian de final de vară contribuie la scăderea prețului.

Întrebarea este cât de sustenabilă este această situație. Dacă seceta reduce producția hidro sau dacă cererea crește brusc la începutul toamnei, prețurile se pot reîntoarce rapid peste media CEE. Totuși, avantajul actual oferă un respiro IMM-urilor și marilor consumatori, dar și un argument pentru menținerea unei politici energetice diversificate.

Concluzie: România câștigă teren în regiune

Ziua de joi marchează o schimbare de percepție. România, de multe ori văzută ca piață scumpă în raport cu vecinii vestici sau nordici, a reușit să coboare sub Austria, Belgia, Cehia și chiar sub Ungaria. Este o fotografie de moment, dar una care subliniază importanța mixului intern și a interconexiunilor regionale. Pentru consumatori și pentru industrie, mesajul este clar: România poate fi competitivă, iar diferențele de preț din regiune pot fi exploatate în favoarea economiei.