România exportă energie la capacitate maximă, dar plătește 168 euro/MWh

România, printre cele mai scumpe piețe de energie din Europa

Prețul energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) a urcat luni cu 77%, până la 168,64 euro/MWh, potrivit datelor Energy Live. România depășește astfel media europeană de circa 120 euro/MWh și se plasează printre cele mai scumpe piețe din regiune, aproape de Ungaria (172,15 euro/MWh) și Serbia (173,13 euro/MWh).

Creșterea puternică vine pe fondul unei producții reduse din surse regenerabile și al unui consum ridicat, în timp ce exporturile către țările vecine se mențin la cote înalte.

Producția internă: hidro și gaze, coloana vertebrală a sistemului

Conform datelor Transelectrica, luni dimineață la ora 8:00, sistemul energetic național producea aproximativ 5.940 MW, din care peste jumătate provenea din hidrocentrale și termocentrale pe gaze.
Structura mixului de producție era următoarea:

• 26,41% hidroenergie – 1.569 MW

• 23,64% hidrocarburi (gaze naturale) – 1.404 MW

• 23,00% energie nucleară – 1.366 MW

• 14,73% cărbune – 875 MW

• 7,61% energie eoliană – 452 MW

• 2,85% instalații de stocare – 169 MW

• 0,93% fotovoltaic – 55 MW

• 0,84% biomasă – 50 MW

Producția regenerabilă scăzută, specifică dimineților de toamnă, a determinat creșterea importurilor și a prețurilor spot.

Citește și: Diferențe uriașe de preț la energie între România și Vestul Europei

Capacități de transport și export la limita superioară

Datele Transelectrica pentru anul 2025 arată o capacitate totală de interconectare transfrontalieră de 4.530 MW, distribuită astfel:

• Ungaria – 1.000 MW,

• Serbia – 1.000 MW,

• Bulgaria – 1.900 MW,

• Ucraina – 315 MW,

• Republica Moldova – 315 MW.

România dispune de zece zone de rețea (A–J), cu capacități de racordare la rețeaua de 110 kV cuprinse între 1.017 MW (zona I) și 3.231 MW (zona H – cea mai dezvoltată, care include Ardealul și nord-vestul țării).

Cele mai mari fluxuri de export sunt orientate către Bulgaria și Ungaria, unde cererea ridicată și prețurile în creștere atrag volume suplimentare de energie românească.

Europa Centrală și de Sud-Est, afectată de scumpiri masive

Regiunea noastră se confruntă cu unele dintre cele mai accentuate creșteri de prețuri:

• Bulgaria +76% (167,97 euro/MWh)

• Grecia +73% (162,41 euro/MWh)

• Croația +61% (153,19 euro/MWh)

• Polonia +48% (139,88 euro/MWh)

• Cehia +52% (135,10 euro/MWh)

În Europa de Vest, piețele au rămas mai stabile: Germania +8% (96 euro/MWh), Franța +29% (78,53 euro/MWh) și Italia +18% (129,07 euro/MWh).

Context global: petrolul și gazele mențin presiunea pe costuri

Scumpirile din Europa vin pe fondul menținerii prețului petrolului peste 90 de dolari/baril, alături de creșterea cotațiilor la gazele naturale din hubul olandez TTF, care au revenit la peste 35 euro/MWh.
Odată cu răcirea vremii în a doua jumătate a lunii octombrie, cererea pentru încălzire va crește, iar presiunea asupra sistemelor energetice europene se va amplifica.

România – stabilitate relativă, dar vulnerabilitate la exporturi

Deși România își păstrează un grad ridicat de independență energetică, piața locală rămâne puternic influențată de fluxurile transfrontaliere. În perioadele cu producție eoliană redusă și consum crescut, exporturile masive pot genera creșteri rapide ale prețurilor interne.

Pentru moment, sistemul național funcționează stabil, însă menținerea echilibrului energetic depinde de condițiile meteorologice și de funcționarea interconexiunilor cu țările vecine, care operează deja la capacitate maximă.