ANAF clarifică regulile fiscale pentru românii care lucrează peste hotare

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat un nou ghid destinat persoanelor fizice care obțin venituri din străinătate, oferind explicații detaliate despre modul de declarare, termenele-limită, aplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri și situațiile în care se acordă scutiri de la plata impozitelor în România. Documentul, elaborat împreună cu Ministerul Finanțelor, urmărește să simplifice procedurile pentru contribuabili și să reducă erorile frecvente în completarea declarației unice.

Ce venituri trebuie declarate

Potrivit ghidului, trebuie declarate în România toate veniturile obținute din surse externe, indiferent dacă provin din muncă salariată, activități independente, investiții, pensii, chirii, dobânzi sau câștiguri de capital. ANAF precizează că obligația de declarare revine persoanelor fizice rezidente în România, chiar dacă veniturile sunt realizate în alte state.

Pentru cei care nu sunt siguri de statutul lor fiscal, instituția explică diferența dintre „rezident fiscal român” și „nerezident” și oferă exemple de situații în care contribuabilul își păstrează rezidența în România, deși locuiește temporar în altă țară.

Termene și formulare fiscale

Veniturile realizate în afara țării trebuie declarate prin Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale, până la data de 25 mai a anului următor celui în care s-au obținut veniturile. În cazul celor care devin rezidenți fiscali în România pe parcursul anului, obligația de depunere se stabilește de la data dobândirii rezidenței.

Citește și: ANAF: Noi reguli pentru transmiterea declarațiilor fiscale online și a introdus noile formulare 150 și 151

Ghidul detaliază pas cu pas completarea secțiunii privind veniturile externe, inclusiv codurile de țară, tipurile de venit și modalitățile de calcul al impozitului datorat. Totodată, ANAF amintește că declarația se poate depune electronic prin Spațiul Privat Virtual (SPV), fără a mai fi necesară deplasarea la sediile instituției.

Cum se aplică acordurile de evitare a dublei impuneri

Pentru a preveni dubla impunere, România are încheiate convenții bilaterale cu peste 85 de state, inclusiv majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. Aceste acorduri stabilesc regulile privind statul care are dreptul principal de impozitare și metodele de credit fiscal aplicabile.

Astfel, contribuabilii pot solicita recunoașterea impozitului deja plătit în străinătate, în baza certificatului de rezidență fiscală eliberat de autoritățile din țara respectivă. În unele cazuri, cum ar fi veniturile din pensii sau din muncă salariată, impozitul se plătește doar în statul unde se obține venitul, nefiind necesară o nouă taxare în România.

Ce se întâmplă în caz de neconformare

ANAF avertizează că nedepunerea declarației unice în termen atrage sancțiuni contravenționale, dar și recalcularea impozitului cu dobânzi și penalități. Instituția menționează că, în contextul schimbului automat de informații între administrațiile fiscale europene (prin sistemul CRS – Common Reporting Standard), autoritățile române primesc periodic date despre conturile, dividendele sau câștigurile realizate de cetățenii români în afara țării.

Scopul ghidului, afirmă ANAF, nu este punitiv, ci informativ: documentul urmărește creșterea gradului de conformare voluntară și încurajarea contribuabililor să își regularizeze situația fiscală fără riscuri suplimentare.

Unde se poate consulta ghidul

Ghidul complet „Venituri realizate din străinătate de persoanele fizice” este disponibil pe portalul ANAF, în secțiunea „Asistență contribuabili – Ghiduri curente”. Tot acolo pot fi descărcate modelele de formulare, lista statelor cu care România are convenții de evitare a dublei impuneri și instrucțiunile pentru obținerea certificatului de rezidență fiscală.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.