Funcționarii publici din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin sindicatul MIPE-Normalitate, au transmis o scrisoare oficială Comisiei Europene, în care avertizează asupra riscurilor majore generate de pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat de Guvernul României pe 4 iulie 2025. Documentul semnalează pericolul real de slăbire a capacității administrative de gestionare a fondurilor europene, ceea ce ar putea afecta nu doar implementarea proiectelor, ci și stabilitatea bugetară a țării.

„Un moment critic pentru România”

Funcționarii atrag atenția că România se află într-un moment de maximă importanță pentru absorbția fondurilor europene: este ultimul an de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și jumătatea perioadei de programare 2021–2027 pentru Politica de Coeziune. În acest context, diminuarea semnificativă a veniturilor personalului care gestionează aceste fonduri ar putea avea consecințe grave.

Măsurile vizate de criticile funcționarilor

Sindicatul MIPE-Normalitate se referă în special la:

• diminuarea sporului pentru condiții vătămătoare (prin OUG nr. 36/2025),

• reducerea majorării salariale de 50% prevăzute în salariul de bază,

• scăderea stimulentelor acordate angajaților care gestionează fonduri UE.

Potrivit semnatarilor, aceste măsuri afectează „în mod drastic securitatea financiară a angajaților” și ar putea duce la migrarea resursei umane din sistem, cu impact direct asupra absorbției fondurilor europene, domeniu esențial pentru echilibrul bugetar al României.

Riscul de suspendare a plăților europene

Scrisoarea avertizează că reducerea capacității administrative poate duce la reevaluarea de către Comisia Europeană a sistemului de management și control, iar în caz de deficiențe, există riscul suspendării plăților către România. Funcționarii atrag atenția că, în trecut, Comisia a susținut prin fonduri din asistență tehnică majorările salariale din acest domeniu tocmai pentru a preveni astfel de blocaje.

Ce solicită angajații din sistemul fondurilor europene

În documentul adresat oficialilor de la Bruxelles, inclusiv vicepreședinților Comisiei Europene Roxana Mînzatu și Raffaele Fitto, sindicatul propune:

Păstrarea nivelului actual al remunerării pentru personalul care gestionează fonduri europene și eliminarea prevederilor din legea fiscal-bugetară care afectează această categorie;

Crearea unui statut profesional distinct, cu o familie ocupațională proprie în viitoarea Lege a Salarizării, asumată de România ca jalon în PNRR, care să recunoască oficial rolul și competențele acestui corp profesional.

Un precedent european

Funcționarii reamintesc că, în criza economică din 2009, Comisia Europeană a aprobat susținerea majorărilor salariale pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor UE prin Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT), tocmai pentru a menține funcțional sistemul. Măsura a fost continuată în anii următori și a contribuit la stabilitate și performanță în implementare.

Concluzie: un apel la Bruxelles pentru a salva capacitatea administrativă

În final, autorii documentului subliniază că efectele măsurilor promovate de Guvern ar putea duce exact la rezultatul opus celui declarat, adică ar pune în pericol respectarea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană, inclusiv în privința reducerii deficitului bugetar. Aceștia cer sprijinul direct al Comisiei Europene pentru a proteja un domeniu esențial pentru dezvoltarea României și pentru funcționarea statului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.