Comisia Europeană a publicat joi rezultatele indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) 2022, care urmăreşte progresele înregistrate în domeniul digital în statele membre ale UE, iar România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE, cu un scor de 30,6 puncte, faţă de o medie UE de 52,3 puncte, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

În plus, în cazul României "este important de remarcat faptul că avansul său anual relativ este inferior celui al ţărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre. Ţara a rămas în urmă în ceea ce priveşte o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competenţe digitale de bază în comparaţie cu media UE, dar îşi menţine locurile fruntaşe în ceea ce priveşte proporţia femeilor specialiste în domeniul TIC din forţa de muncă (locul 2) şi în ceea ce priveşte numărul absolvenţilor în domeniul TIC (locul 4)", se precizează în documentul Comisiei Europene.

Pe de o parte, România are rezultate relativ bune în ceea ce priveşte conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea pentru care obţine cel mai bun punctaj. Proporţia utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puţin 100 Mbps (57%) şi prin reţelele fixe de foarte mare capacitate (87%) depăşeşte media UE. Acest lucru este, de asemenea, important având în vedere obiectivul deceniului digital de acoperire în proporţie de 100% a tuturor gospodăriilor prin reţelele de gigabiţi până în 2030.

"Cu toate acestea, performanţele ţării în ceea ce priveşte integrarea tehnologiilor digitale şi a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparaţie cu cele ale celorlalte state membre ale UE. Ponderea IMM-urilor care au cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală (22%) şi procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informaţii (17%) sunt cele mai scăzute din UE", se arată în documentul menţionat.

Cu un sprijin pentru investiţii de aproape 6 miliarde euro (20,5% marcare digitală), Planul de redresare şi rezilienţă al României include măsuri extrem de semnificative pentru integrarea deplină a digitalizării în toate dimensiunile DESI, şi anume competenţele digitale, conectivitatea, sprijinul acordat întreprinderilor şi serviciile publice digitale. În timp ce majoritatea acestor măsuri (atât reforme, cât şi investiţii) sunt gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, alte ministere şi entităţi publice sunt responsabile de punerea în aplicare a măsurilor din domeniul digital conexe.

"O structură de guvernanţă flexibilă, care să evite fragmentarea şi să asigure o punere în aplicare coerentă şi eficace, ar sprijini într-un mod considerabil eforturile de digitalizare depuse în temeiul planului naţional de redresare şi rezilienţă", consideră Executivul comunitar.

La nivelul Uniunii Europene, Finlanda, Danemarca, Ţările de Jos şi Suedia se situează în continuare în fruntea clasamentului statelor membre ale UE. Cu toate acestea, chiar şi fruntaşii se confruntă cu lacune în domenii-cheie: nivelul de adoptare a tehnologiilor digitale avansate, cum ar fi IA şi volumele mari de date, rămâne sub 30% şi foarte departe de obiectivul deceniului digital pentru 2030 de 75% şi deficitul larg răspândit de personal calificat, care încetineşte progresul general şi conduce la excluziune digitală.

Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcţia unei economii şi a unei societăţi digitale, pe baza atât a datelor furnizate de Eurostat, cât şi a unor studii şi a unor metode de colectare specializate. DESI ajută ţările din UE să identifice sectoarele prioritare care necesită investiţii şi măsuri specifice. DESI este, de asemenea, instrumentul-cheie utilizat pentru analizarea aspectelor digitale în cadrul semestrului european, transmite Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.