România, cea mai mare creştere a preţurilor la energia electrică pentru consumatorii casnici din UE, anunţă Eurostat

DCBusiness Team |
Data publicării:
Factura. Foto: Pexels.com
Factura. Foto: Pexels.com

România este ţara UE care a înregistrat cea mai mare creştere a preţurilor la energia electrică.

Preţurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au continuat să crească semnificativ în semestrul doi din 2022, comparativ cu perioada similară din 2021, de la 23,5 euro/100 kWh la 28,4 euro/100 kWh, iar România este statul membru UE cu cel mai semnificativ avans, în moneda naţională, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Sunt cele mai ridicate preţuri de când se dau publicităţii statisticile Eurostat.

După o creştere majoră a preţurilor care a început înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, dar a urcat semnificativ în semestrul doi din 2022, recent preţurile la electricitate şi gaze naturale au arătat semne de stabilizare, parţial în urma politicilor şi intervenţiilor guvernelor UE. Statele membre UE au optat pentru diverse măsuri, cum ar fi reducerea taxelor şi impozitelor, exonerări temporare de la plata taxelor pentru consumatori, plafonări de preţuri sau alocarea de vouchere consumatorilor finali, în timp ce unele ţări au aplicat preţuri reglementate.

Comparativ cu semestrul doi din 2021, ponderea taxelor în factura la electricitate a scăzut semnificativ, de la 36% la 16% (minus 18,3%), iar la factura de gaze de la 27% la 14% (minus 15,8%), toate statele membre UE adoptând subvenţii guvernamentale, reduceri de taxe şi impozite pentru a compensa preţurile ridicate la energie. Aceste măsuri guvernamentale, deşi au redus preţurile energiei pentru consumatorii finali, reprezintă o povară pentru bugete.

În semestrul doi din 2022, comparativ cu perioada similară din 2021, preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut în 25 de state membre UE. Cel mai semnificativ avans, exprimat în moneda naţională, a fost în România (112%), Cehia (97%), Danemarca (70%), Lituania (65%) şi Letonia (59%), iar cel mai redus în Luxemburg (3%), Austria şi Germania (ambele cu 4%), Polonia şi Bulgaria (ambele cu 5%).

În două ţări membre UE s-au înregistrat scăderi ale preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici: Ţările de Jos (minus 7%) şi Malta (minus 3%). Preţurile în Malta sunt reglementate, în timp ce Ţările de Jos sprijină consumatorii cu sume forfetare şi reduceri de taxe.

Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE în semestrul doi din 2022 au fost în Ungaria (10,8 euro/100 kWh), Bulgaria (11,5 euro/100 kWh) şi Malta (12,8 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Danemarca (58,7 euro/100 kWh), Belgia (44,9 euro/100 kWh) şi Irlanda (42 euro/100 kWh).

Şi preţurile medii la gaze naturale pentru consumatorii casnici din UE au crescut în semestrul doi din 2022, comparativ cu perioada similară din 2021, de la 7,8 euro/100 kWh la 11,4 euro/100 kWh. Sunt cele mai ridicate preţuri de când se dau publicităţii statisticile Eurostat.

Între semestrul doi din 2021 şi semestrul doi din 2022, preţurile gazelor au crescut în toate cele 27 de state membre UE. Cel mai semnificativ avans, exprimat în moneda naţională, a fost în Cehia (231%), România (165%), Letonia (157%), Lituania (112%) şi Belgia (102%). Doar două ţări au avut creştere de sub 20%: Croaţia (14%) şi Slovacia (18%).

Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii ale gazelor naturale pentru consumatorii casnici din UE în semestrul doi din 2022 au fost în Ungaria (3,5 euro/100 kWh), Croaţia (4,5 euro/100 kWh) şi Slovacia (4,9 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Suedia (27,5 euro/100 kWh), Danemarca (20,8 euro/100 kWh) şi Ţările de Jos (19,3 euro/100 kWh).

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 5.0707
Diferența -0.0026
Zi precendentă 5.0733
USD
Azi 4.3397
Diferența 0.0100
Zi precendentă 4.3297
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 5.0707 RON
USD flag1 USD = 4.3397 RON
GBP flag1 GBP = 5.8604 RON
CHF flag1 CHF = 5.4290 RON
AUD flag1 AUD = 2.8660 RON
DKK flag1 DKK = 0.6792 RON
CAD flag1 CAD = 3.1258 RON
HUF flag1 HUF = 0.0129 RON
JPY flag1 JPY = 0.0293 RON
NOK flag1 NOK = 0.4371 RON
SEK flag1 SEK = 0.4631 RON
XAU flag1 XAU = 505.2770 RON
Monede Crypto
1 BTC = 500849.29RON
1 ETH = 19394.12RON
1 LTC = 503.67RON
1 XRP = 13.21RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: Error% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.93%
6 luni: 5.97%
12 luni: 5.99%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET20651.990.11%
BET-BK4000.86-0.05%
BET-EF1121.160.14%
BET-FI73782.12-0.10%
BET-NG1504.180.11%
BET-TR47924.310.11%
BET-TRN46336.450.11%
BET-XT1771.440.07%
BET-XT-TR4024.750.07%
BET-XT-TRN3901.360.07%
BETAeRO952.48-0.55%
BETPlus3026.220.12%
RTL46197.240.14%

Opinii

Portul Constanța / Foto: kepass / Pixabay
Analistul economic Adrian Negrescu / FOTO: Facebook

Negrescu: TVA-ul ne „sângerează” bugetul, taxarea inversă e soluția

Adrian Negrescu: Extinderea taxării inverse, o...

Cristian Popa, BNR

Cele trei sectoarele unde România nu găsește oameni. Avertisment din partea BNR

BNR: România are un deficit de forță de muncă...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
pixel