România a fost OBLIGATĂ să uite BANII pe care îi avea de PRIMIT de la alte ȚĂRI

Antonia Popescu |
Data publicării:
România a fost OBLIGATĂ să uite BANII pe care îi avea de PRIMIT de la alte ȚĂRI
România a fost OBLIGATĂ să uite BANII pe care îi avea de PRIMIT de la alte ȚĂRI

După revoluție sumele pe care Romania le avea de recuperat din străinătate erau uriașe. Acum, lista s-a subțiat sau nu mai există DELOC! Nu pentru că banii au fost recuperați, ci pentru că anumite datorii au fost șterse, preluate de investitori interesați sau pur și simplu nu sunt recunoscute.

România a fost obligată să uite de banii pe care îi avea de primit.

Krivoi Rog, Ucraina. Un loc în care România a investit enorm: Aproape un miliard de dolari. Acum această investiție nici măcar nu apare pe vreo listă oficială pentru recuperare.

Lângă oraș se întinde combinatul, un colos pe 1300 de hectare. Povestea eșecului de la Krivoi Rog începe în 1986, când cinci tari socialiste au început lucrările la acest obiectiv imens, din care urmau să primească minereu. În ’97, ucrainienii au oprit lucrările și acolo totul s-a transformat într-o țintă pentru hoți. 

Statul român încă mai plătește 2 milioane de dolari pe an pentru paza și conservarea mamutului industrial.

Și în tara lui Fidel Castro Romania a investit enorm. De la armament la tractoare sau camioane. Pe vremuri primeam tutun sau zahăr cubanez. Acum, nu mai primim nimic. O datorie care depășește un miliar de dolari. Unul dintre cele mai importante obiective făcute de romani acolo este uzina de crom-nichel Las Camariocas

Cum se negociau majorările de salarii cu Ceaușescu. Povestea incredibilă a unui ministru de finanțe

Cubanezii au înghețat relațiile cu noi și, desi recunosc datoria istorica, încearcă s-o uite.

Neglijată de autoritățile noastre, din incompetență sau interes, recuperarea datoriilor externe a devenit mană cerească pentru mai multe companii private.

După Revoluție multe din firmele statului s-au privatizat și au recuperat datoriile României diect în conturile lor, iar statul nu a mai primit mare lucru.

Libia. Relația deosebita a lui Ceaușescu cu colonelul Ghaddafi a fost fructificata în nenumărate contracte comerciale. Noi am făcut în Libia drumuri, zeci de scoli, sute de blocuri, am exportat arme.

Libienii au fost mărinimoși și au permis romanilor să concesioneze un camp petrolifer, Murzuk. Pe 20 de ani cu posibilitate de prelungire. Până în 1993, statul roman a investit acolo peste 50 de milione de dolari.

Guvernul Vacaroiu vinde concesia unor spanioli. Tranzacția se derulează prin Rompetrol, companie a statului. O parta din plata se face la încheierea tranzacției, iar restul de bani 85 de milioane de dolari urmând să fie plătiți în timp. Rompetrol se privatizează, iar cele 85 de milioane nu ajung la stat, ci în conturile companiei.

Reprezentanții companiei petroliere sunt cât se poate de fermi, nu au de gând să dea statului nici un ban.

Egiptul ne datora în 1989 470 de milioane de dolari. Acum datoria a dispărut.

Înainte de 1989 Romania a construit în Egipt fabrici de ciment și de produse chimice, a construit linii electrice de înalta tensiune, conducte de alimentare cu apa pe zeci de kilometri. Investiții extreme de costisitoare în schimbul cărora am primit în anii 90 detergenți de tip Jax și Smash sau insecticide.

Când datoriile Zambiei au început să fie șterse de anumite guverne, câteva companii private au cumpărat datoriile pentru bani foarte putini. Una dintre ele a fost Donegal International care a cumpărat datoria către Romania.

Zambia datora României aproape 30 de milioane de dolari. Guvernul Radu Vasile a vândut, pe ascuns, către „Donegal”, o companie cu sediul în Insulele Virgine, datoria Zambiei cu prețul cu puțin peste 3 milioane de dolari. Adică 10% din valoarea datoriei.

Donegal International a dat în judecata Zambia și a cerut să îi fie plătite 55 de milioane de dolari în contul datoriilor pe care le răscumpărase de la Romania.

Ei au cumpărat de la Romania pentru 4 milioane de dolari și apoi au dat în judecata guvernul din Zambia. Până la urma au reușit să câștige 15 milioane de dolari .

În urma procesului, Zambia a fost obligata să plătească 15,5 milioane de dolari fondului. Buna investiție, nu? Un profit de 12 milioane de dolari pentru Donegal. Pentru Romania? Un minus de 27 de milioane.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 5.067
Diferența 0.0000
Zi precendentă 5.067
USD
Azi 4.2778
Diferența 0.0000
Zi precendentă 4.2778
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 5.0670 RON
USD flag1 USD = 4.2778 RON
GBP flag1 GBP = 5.8389 RON
CHF flag1 CHF = 5.4387 RON
AUD flag1 AUD = 2.8544 RON
DKK flag1 DKK = 0.6788 RON
CAD flag1 CAD = 3.1107 RON
HUF flag1 HUF = 0.0130 RON
JPY flag1 JPY = 0.0292 RON
NOK flag1 NOK = 0.4358 RON
SEK flag1 SEK = 0.4624 RON
XAU flag1 XAU = 504.5467 RON
Monede Crypto
1 BTC = 501631.25RON
1 ETH = 19639.47RON
1 LTC = 499.69RON
1 XRP = 13.18RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: Error% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.93%
6 luni: 5.97%
12 luni: 5.99%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET20869.290.84%
BET-BK4033.790.61%
BET-EF1130.100.94%
BET-FI73717.84-0.30%
BET-NG1521.391.16%
BET-TR48429.500.84%
BET-TRN46824.810.84%
BET-XT1788.110.71%
BET-XT-TR4062.720.71%
BET-XT-TRN3938.160.71%
BETAeRO952.820.16%
BETPlus3056.660.81%
RTL46694.450.85%

Opinii

Portul Constanța / Foto: kepass / Pixabay
Analistul economic Adrian Negrescu / FOTO: Facebook

Negrescu: TVA-ul ne „sângerează” bugetul, taxarea inversă e soluția

Adrian Negrescu: Extinderea taxării inverse, o...

Cristian Popa, BNR

Cele trei sectoarele unde România nu găsește oameni. Avertisment din partea BNR

BNR: România are un deficit de forță de muncă...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
pixel