Iată cum pot fi transformate politicile publice în strategii concrete de reducere a costurilor, cum pot creşte eficienţa şi care sunt cele mai pune practici ale guvernelor, industriei şi comunităţilor care lucrează pentru a face accesul universal la energie o realitate. România şi alte ţări din regiunea Mării Negre au fost deja martorele aceste transformări: se investeşte în energie regenerabilă, în modernizarea reţelelor, în reţele de exploatare a gazului off-shore, în contoare inteligente şi se fac pregătiri pentru reactoare modulare mici (SMR). 

Obiectivele sunt clare: energie accesibilă, verde şi curată. Dar sunt ele aliniate? Războiul din Ucraina vine cu un exemplu foarte bun atât pentru România, cât şi pentru restul Europei. 

"Nu ştiu dacă obiectivele sunt aliniate. Şi nu ştiu dacă pot fi aliniate. Pentru că tema pe care cu toţii din acest panel o avem este că trăim într-o epocă extrem de schimbătoare. Revoluţionară, aş spune. Venim dintr-un sistem energetic stabil, simplu. Mari capacităţi de producţie, reţele de înaltă şi medie tensiune, care ajung la un consumator final, care plăteşte sau nu factura la energie. Astăzi suntem într-o situaţie mult mai dinamică, pentru că nu mai vorbim de mari construcţii de inginerie civilă, departe de oraşe, vorbim de regenerabile care pot fi puse în orice casă, în orice bloc. Vorbim de un consumator care are o dinamică diferită de energie, cu posibilitatea de a alege ce consumă, cât consumă, când, dacă e consumator sau prosumator. În tot acest context, avem şi presiunea adiţională a rezilienţei. Acum două săptămâni vorbeam cu operatorul de distribuţie din Ucraina, TMK, şi ne spunea cum atacurile cu precădere se duc în zona de reţele electrice, de generare de energie, şi ne dădea nişte exemple despre cum ei reuşesc să funcţioneze cât de cât ca societate. Răspunsul surprinzător este: regenerabile, digitalizarea reţelelor, capacităţi de stocare. Tot ce discutăm noi aici, ei aplică din nevoie. 

Şi atunci cred că switch-ul ar trebui să fie foarte simplu! Sectorul energetic ar trebui să intre în SAFE. Ar trebui să îi întrebăm pe colegii noştri din Ucraina, pentru că trec prin asta, şi cred că ăla e benchmark-ul nostru. Faptul că noi în România nu suntem acolo încă, să înţelegem că energia e la baza societăţii, să fie ieftină şi curată, este o temă care ne implică pe noi, reglementatori, legislatori, şi trebuie să intrăm într-o discuţie corectă, onestă", a declarat Alessio Menegazzo, CEO & Country Manager, PPC Romania. 

Este România aliniată cu UE şi ceilalţi parteneri pe obiectivele energetice?

"Cred că din punct de vedere al obiectivelor, eu zic să suntem aliniaţi. Poate nu suntem aliniaţi cu privire la interese. Fiecare actor din piaţă are interesul lui, specific companiei pe care o reprezintă şi sectorului în care activează. Trebuie să punem şi consumatorii la masă şi cineva trebuie să fie vocea consumatorilor, să le reprezinte interesele. La obiective, eu cred că suntem aliniaţi. Ne dorim ca România să continue drumul început în ceea ce priveşte tranziţia energetică, e clar că noile tehnologii disponibile au capacitatea de a produce energie electrică cu costuri mai reduse, ceea ce este un avantaj pentru consumatori. Evident că partea de stocare e foarte importantă, în aşa fel încât cantităţile de energie produse de aceste noi tehnologii să fie stocate şi livrate în reţea când sistemul are nevoie. 

La ANRE am renunţat la dubla tarifare pentru energia electrică stocată în baterii. Este un semn că ne dorim să încurajăm dezvoltarea acestui sector. 

Tranziţia este şi ea un obiectiv. Să ne asigurăm sursele de energie e iarăşi un obiectiv. Asta facem prin investiţii, în noi capacităţi de producţii, explorând şi exploatând noi zăcăminte de gaze naturale. Practic, asigurându-ne sursele indigene de energie electrică şi gaze. Este un obiectiv de care trebuie să ne ţinem şi să îl atingem. Eu cred că cel mai puternic stimulent pentru investitori nu sunt schemele de sprijin, ci doar un cadru legislativ clar, reguli clare şi un cadru de reglementare cât mai clar, corect, predictibil, care trebuie să răspundă nevoilor investitorilor, evident, şi să ţină cont şi de posibilitatea consumatorilor de a suporta practic aceste investiţii", a declarat George Niculescu, preşedintele ANRE. 

Reglementările UE nu sunt suficiente de clare

"Nu avem cum să fim aliniaţi, pentru că interesele diferă, în general. Dar suntem aliniaţi pe un obiectiv principal. Adică stabilitatea şi securitatea sistemului energetic naţional. Nu se pune problema acolo. E obiectivul principal pe care trebuie să îl aibă toată lumea. Dincolo de acesta, ne putem alinia în condiţiile date. Ce vreau să spun prin asta? Obiectivele comerciale ale companiilor pot să difere. Dar există o înţelegere comună, că împreună ne putem atinge obiectivele, fără să intrăm în situaţii negative unii raportaţi la alţii. Lucrurile sunt destul de clare, cred că în România sunt clare. Nu cred că la nivelul reglementărilor UE lucrurile sunt suficient de clare. Ne-ar trebui mai multă claritate acolo. 

Puţină predictibilitate e necesară, şi cred că e necesar un sistem de top-down, unde top e UE, down sunt companiile care trebuie să îşi îndeplinească obiectivele. Nivelul de ambiţie cred că s-ar putea să fie cel mai mare de până acum. Toată lumea are strategii, vizează un orizont dincolo de 2030", a declarat şi Alexandru Chiriţă, CEO Electrica. 

Cât de bine stă România la investiţii în energie? 

"Romgaz, din punct de vedere al strategiei şi obiectivelor, e aliniat atât la strategia naţională, cât şi la dorinţa de tranziţie a UE. Nu cred că există proiect mai ambiţios după revoluţie decât Neptun Deep. Început în 2022, se desfăşoară conform programului, e în buget, iar nivelul de investiţii pe care Romgaz îl are la 6 luni în 2025 este de 2 miliarde de RON. Pentru anul viitor, avem aproape 5 miliarde de investit. Fără investiţii este imposibil să aspirăm la securitatea energetică pe care ne-o dorim. Trebuie să înţelegem că piaţa gazului din Europa trece printr-o transformare. 

Romgaz asigură acum aproximativ 50% din consumul de gaz din România. Se preconizează că aceste cifre vor creşte, odată cu punerea în producţie a noii capacităţi de producţie a energiei electrice din gaz, precum Mintia. La asta lucrăm. Am păstrat producţia on-shore a companiei la un nivel ridicat, în vecinătatea cifrei de 5 miliarde de metri cubi de gaz pe an, dat fiind faptul că acolo e nevoie de investiţii de peste 200 de miliarde de euro pe an, pentru că majoritatea depozitelor de gaz pe care le exploatăm sunt mature şi cu un grad de depletare ridicat", a declarat Răzvan Popescu, CEO, S.N.G.N Romgaz S.A. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.