Totodată, banca centrală a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, precum și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, au fost păstrate nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii, atât pentru pasivele în lei, cât și pentru cele în valută ale instituțiilor de credit.

Inflația scade marginal, dar presiunile de bază rămân ridicate

Rata anuală a inflației a înregistrat o ușoară reducere în ultimele trei luni din 2025, coborând la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie. Evoluția a fost influențată de temperarea prețurilor la combustibili și la LFO, însă aceste scăderi au fost în mare parte contrabalansate de accelerarea inflației de bază.

Indicatorul CORE2 ajustat a continuat să crească pe parcursul trimestrului IV, ajungând la 8,5% în decembrie, față de 8,1% în septembrie. BNR arată că această evoluție reflectă presiuni persistente venite din dinamica salariilor, nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, deprecierea leului față de euro și efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice.

Inflația calculată pe baza Indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) s-a situat la 8,6% în decembrie 2025, nivel similar celui din septembrie. În același timp, rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 7,3%, de la 6,1%, iar rata medie anuală IAPC a crescut la 6,8%, față de 5,9% în trimestrul III.

Economia a intrat în teritoriu de stagnare

Activitatea economică s-a comprimat cu 0,2% în trimestrul III 2025, după un avans de 1,1% în trimestrul anterior, ceea ce indică o adâncire a deficitului de cerere agregată, în linie cu previziunile BNR. În termeni anuali, PIB-ul a crescut cu 1,7%, față de 0,3% în trimestrul II, susținut în principal de formarea brută de capital fix, care a revenit semnificativ în teritoriu pozitiv.

Consumul privat a accelerat ușor, iar exportul net a redevenit expansionist, pe fondul unei creșteri mai rapide a exporturilor față de importuri. Drept consecință, deficitul comercial s-a redus, iar deficitul de cont curent a continuat să se diminueze față de anul anterior, chiar dacă într-un ritm mai lent, din cauza deteriorării balanței veniturilor primare.

Pentru trimestrul IV 2025, cele mai recente date indică o stagnare a economiei, asociată însă cu o creștere a dinamicii anuale a PIB, pe fondul unor evoluții neuniforme între sectoare. Vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în termeni anuali, producția industrială a intrat din nou în contracție, în timp ce sectorul construcțiilor a rămas pe creșteri de două cifre.

Piața muncii și creditarea: semnale de temperare

Pe piața muncii, numărul de salariați a continuat să scadă în lunile septembrie și octombrie 2025, în timp ce rata șomajului BIM a înregistrat o ușoară reducere în intervalul octombrie–noiembrie, după ce ajunsese la o medie de 6,1% în trimestrul III. Intențiile de angajare s-au menținut la niveluri reduse, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a restrâns.

Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a temperat scăderea, însă costul unitar cu forța de muncă din industrie a reaccelerat, menținând presiuni asupra prețurilor.

În același timp, creditul acordat sectorului privat a continuat să își reducă ritmul de creștere, coborând la 6,8% în noiembrie, de la 7,5% în septembrie. Ponderea creditului în lei a scăzut la 68,7%, în timp ce creditarea în valută a continuat să crească, dar într-un ritm mai moderat.

Perspective și riscuri

BNR anticipează o scădere lentă a inflației în primele luni din 2026, pe fondul efectelor de bază și al evoluției unor cotații de mărfuri, însă atrage atenția că presiunile generate de majorarea TVA, a accizelor și expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică vor continua să influențeze dinamica prețurilor pe termen scurt.

Banca centrală subliniază că consolidarea bugetară începută în 2025 și continuată în 2026 ar putea genera presiuni dezinflaționiste suplimentare, dar rămân incertitudini legate de măsurile fiscale viitoare, de contextul geopolitic și de tensiunile comerciale globale. Un rol esențial îl joacă absorbția fondurilor europene, în special cele din programul Next Generation EU, pentru susținerea creșterii economice și a reformelor structurale.

Decizia BNR și pașii următori

Pe baza evaluărilor actuale și în condițiile unui nivel ridicat de incertitudine, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea tuturor parametrilor de politică monetară, cu obiectivul de a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu, fără a afecta stabilitatea financiară.

Minuta deliberărilor din ședința de politică monetară va fi publicată pe site-ul BNR în 29 ianuarie 2026, la ora 15:00, iar următoarea ședință dedicată politicii monetare este programată pentru 17 februarie 2026.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.