De la respect public la „client cu risc”

Un exemplu relevant este cazul Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă, ONG activ de zece ani în zona energiei și a protecției consumatorilor vulnerabili. Chisăliță a relatat public că a fost informat de banca sa că este încadrat ca „persoană cu risc ridicat”, nu din cauza unor datorii, nereguli sau probleme legale, ci exclusiv pentru că este președintele unui ONG.

Asociația a derulat, de-a lungul timpului, proiecte sociale concrete, a sprijinit mii de persoane vulnerabile și a publicat peste o mie de analize privind piața energiei. Cu toate acestea, în 2025, organizația a ajuns să aibă doar trei sponsori și să primească refuzuri sau lipsă totală de răspuns la sute de solicitări de finanțare, într-un context în care băncile și companiile devin tot mai reticente în relația cu sectorul non-profit.

Citește și: ANAF modifică regulile de înscriere în Registrul RO e-Factura obligatoriu

Ce s-a schimbat, de fapt, în relația ONG-bănci

Din punct de vedere juridic, nu există o „lege a ONG-urilor cu risc”. Schimbarea vine din aplicarea cumulată a legislației privind prevenirea spălării banilor și a regulilor de conformare impuse băncilor. ONG-urile sunt încadrate, la nivel european, în categoria entităților susceptibile de risc, din cauza fluxurilor de donații, sponsorizări sau finanțări externe.

În practică, acest lucru înseamnă controale suplimentare și scoring de risc mai sever pentru ONG-uri, extinderea evaluării de risc asupra persoanelor-cheie: președinte, director, semnatar de cont, reticență crescută a băncilor de a menține sau deschide relații comerciale cât și evitarea sponsorizărilor de către firme, de teamă că acestea vor fi analizate ca tranzacții suspecte.

Impactul economic: un cerc vicios al subfinanțării

Efectul financiar este unul direct și sever. ONG-urile ajung:

• să piardă accesul la sponsorizări deductibile fiscal;

• să întâmpine dificultăți în operarea conturilor bancare;

• să nu mai poată asigura continuitatea proiectelor, chiar dacă există cerere socială reală.

Pentru mediul de afaceri, colaborarea cu ONG-uri devine o zonă „sensibilă”, care implică riscuri administrative suplimentare. În lipsa unei distincții clare între organizații transparente și cele problematice, multe companii aleg varianta cea mai simplă: evitarea completă a sectorului non-profit.

Independența, transformată în dezavantaj

Cazul Asociației Energia Inteligentă scoate la iveală un paradox: ONG-urile independente, care nu beneficiază de sprijin politic sau instituțional, sunt cele mai expuse. Activitatea critică, analizele incomode sau pozițiile publice ferme nu generează sancțiuni directe, dar contribuie la izolarea financiară a organizației.

Astfel, mecanismul nu interzice explicit activitatea ONG-urilor, dar creează un efect de descurajare: lipsa finanțării duce, în timp, la reducerea activității sau chiar la închiderea organizațiilor.

Un risc sistemic pentru societatea civilă

Din perspectivă economică, fenomenul are implicații mai largi. ONG-urile active în domenii precum energie, mediu, educație sau protecție socială suplineau, în multe cazuri, lipsuri ale statului. Blocarea lor financiară transferă presiune suplimentară asupra bugetului public sau lasă segmente vulnerabile fără sprijin.

În absența unor clarificări legislative sau a unor ghiduri clare pentru bănci, sectorul non-profit riscă să intre într-o zonă de supraviețuire, nu de dezvoltare, iar finanțarea să devină un privilegiu rezervat doar organizațiilor „agreate”.

Cazul semnalat de Dumitru Chisăliță nu este unul izolat, ci un simptom al unei schimbări de paradigmă. ONG-urile nu sunt sancționate legal, dar sunt tratate financiar ca potențiale riscuri. Pentru multe organizații, acest lucru se traduce prin dispariția finanțării, reducerea activității și, în final, ieșirea din spațiul public. Impactul economic și social al acestei tendințe ar putea fi resimțit mult dincolo de sectorul non-profit.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.