Pentru a înlătura această vulnerabilitate strategică, un proiect ambițios vizează conectarea capitalelor baltice la rețeaua feroviară europeană prin Polonia.

O problemă de 8,9 centimetri

Deși pare un detaliu minor, diferența de 8,9 centimetri în ecartamentul șinelor (1.520 mm în țările baltice față de 1.435 mm standard în Europa) creează un obstacol major în transportul rapid de trupe și echipamente. Această moștenire sovietică face imposibilă interoperabilitatea feroviară, transformând logistica într-un coșmar în caz de criză sau conflict. În timp ce Rusia are conexiuni directe spre porturile baltice, NATO se confruntă cu întârzieri semnificative în mobilizare.

Pentru a elimina acest risc, a fost lansat Rail Baltica, un proiect uriaș de peste 24 de miliarde de euro. Linia feroviară de 870 de kilometri (dintre care 540 km pe teritoriul baltic) va lega Tallinn (Estonia) de Varșovia (Polonia), trecând prin Riga (Letonia) și Klaipėda (Lituania), cu posibilitatea unei extensii către Helsinki (Finlanda) printr-un tunel submarin. „O rețea feroviară interoperabilă permite trimiterea rapidă a trupelor în zonele sensibile”, explică politologul Justina Budginaite-Froehly, de la Atlantic Council.

Un proiect strategic pentru securitate, economie și climă

Rail Baltica este conceput pentru trenuri de mare viteză — până la 249 km/h pentru pasageri și 120 km/h pentru marfă. Pe lângă întărirea securității colective și reducerea dependenței de Rusia, proiectul are o dimensiune economică și ecologică importantă: reducerea traficului rutier, scăderea emisiilor de CO2 și stimularea comerțului regional.

În prezent, infrastructura sovietică creează întârzieri semnificative: pasagerii sunt nevoiți să schimbe trenul la graniță, iar marfa poate staționa până la opt ore. În scenariul unui război, această inerție logistică poate avea consecințe dezastruoase. Rail Baltica, spun autoritățile, ar putea evacua până la 143.000 de persoane pe zi în caz de urgență.

Întârzieri și o gaură de 8 miliarde de euro în buget

Lansat în 2014, proiectul a fost afectat de pandemie, birocrație și dezacorduri între parteneri. Între timp, costurile au crescut de patru ori, iar pentru a le gestiona, statele baltice au împărțit lucrările în două faze. Prima, de peste 15 miliarde de euro, se concentrează pe o singură linie prioritară, estimată pentru finalizare în 2030. „Mai bine o rută decât niciuna”, afirmă Budginaite-Froehly.

Problema majoră rămâne finanțarea. Uniunea Europeană a asigurat până acum 85% din cei 4,5 miliarde de euro strânși, dar viitorul buget european (2028–2034) va necesita noi solicitări de fonduri pentru acoperirea deficitului estimat la 8 miliarde de euro. Rail Baltica nu mai este doar un proiect de infrastructură regională. Potrivit Justinei Budginaite-Froehly, el a devenit „o linie de viață critică pentru regiune și pentru Europa”. „Trebuie privit nu doar ca un instrument de apărare, ci și de descurajare”, conchide ea — un mesaj clar transmis Kremlinului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.