Comanda vine pe fondul creșterii tensiunilor cu Rusia în zona Mării Baltice. Livrările sunt planificate "în cursul anului 2027", a precizat grupul aerospațial și de apărare într-un comunicat. Cele două nave sunt specializate în strângerea de informații de origine electromagnetică și în interceptarea semnalelor ("signal intelligence" sau SIGINT), a precizat Saab. Astfel de nave militare "sunt folosite pentru a obține date folosind întregul spectru de informații navale", a precizat grupul suedez.

Saab va fi operatorul principal al contractului pentru proiectarea și producția navelor, dar acestea vor fi fabricate în Polonia, pe un șantier ce aparține subcontractantului Remontowa Shipbuilding. Comanda vine pe fondul creșterii tensiunilor în Marea Baltică în urma invaziei Rusiei în Ucraina, în special în jurul enclavei rusești Kaliningrad, o zonă puternic militarizată situată între Polonia și Lituania.

La sfârșitul lunii septembrie, exploziile provocate la gazoducteler Nord Stream 1 și 2, care leagă Rusia de Germania și care a fost considerată o operațiune de sabotaj, a plasat, de asemenea, Marea Baltică în centrul tensiunilor internaționale. Când cererile de aderare la NATO ale Suediei și Finlandei vor fi aprobate, toate statele vecine din afara Rusiei vor fi membre ale alianței militare occidentale.

Considerată cândva un "lac sovietic" în timpul Războiului Rece, o zonă unde doar Danemarca era membră a NATO, Baltica a devenit un "lac NATO", spun experții. Înaintea Finlandei și Suediei, care au fost neutre și nu s-au aliniat, Polonia în 1999 și cele trei țări baltice (Estonia, Letonia și Lituania) în 2004 au aderat deja la Alianța Atlantică, la câțiva ani după încheierea Pactului de la Varșovia.

Citește și Dispozitive de spionaj, utilizate ilegal în cel puțin patru țări din UE

Programe spion au fost folosite "în mod ilegal" în cel puțin patru țări din UE (Polonia, Ungaria, Grecia și Spania), arată un raport interimar al Parlamentului European publicat marți, care solicită un "moratoriu" asupra acestor tehnologii.

"Utilizarea abuzivă a programelor de spionaj în statele membre ale UE reprezintă o amenințare serioasă la adresa democrației pentru întregul continent", a declarat raportorul, eurodeputatul olandez Sophie in't Veld (Renew Europe), în cadrul unei conferințe de presă.

"Într-o democrație, punerea oamenilor sub supraveghere ar trebui să fie o excepție (...) nu ar trebui să fie posibil să se facă abuz de asemenea dispozitive în scopuri politice, partizane", a spus ea, regretând faptul că, în multe cazuri, guvernele statelor membre au refuzat să împărtășească informații oficiale cu comisia de anchetă a Parlamentului European (PEGA), care s-a văzut, astfel, nevoită să se bazeze pe alte surse, inclusiv pe anchete jurnalistice, scrie Le Figaro. 

"O anchetă urgentă și amănunțită

"În Polonia și Ungaria, vedem că programele spion (Pegasus, n.r.) sunt parte integrantă a unui sistem conceput pentru a controla și chiar oprima cetățenii care critică guvernul, membrii opoziției, jurnaliștii, denunțătorii", a spus ea. În Grecia, unde comisia parlamentară a cerut vineri guvernului "o anchetă urgentă și aprofundată" în scandalul ascultărilor Predator, "vedem semne (...) de utilizare sistematică și pe scară largă ca parte a unei strategii politice clare", a spus ea.

În Spania, există "indicii puternice că politicieni și alte persoane au fost spionate fără nicio legătură cu o amenințare clară și iminentă la adresa securității naționale", a continuat ea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News