Viktor Orban plafonează prețurile la alimente: Inflația record pune presiune pe guvernul maghiar

Măsurile de plafonare a prețurilor la alimente, impuse de premierul Viktor Orban, au intrat în vigoare luni în Ungaria, după ce inflația a atins cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Creșterea prețurilor riscă să afecteze șansele liderului ungar la alegerile din 2026.

Ungaria a resimțit cel mai puternic val inflaționist din cele 27 de state membre ale UE, începând cu invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar prețurile continuă să fie o preocupare majoră pentru populație. Datele oficiale publicate săptămâna trecută arată că prețurile alimentelor au crescut cu 7,1% într-un an.

Pentru a combate scumpirile și a sprijini redresarea economică fragilă, Orban a anunțat reduceri masive de taxe pentru mame și a impus un plafon pe marjele comerciale ale retailerilor pentru 30 de categorii de produse alimentare.

"Dacă guvernul constată că lanțurile de retail nu respectă reglementările, vom extinde măsura la toate categoriile de alimente! Suntem pregătiți să reintroducem prețurile reglementate, dacă va fi necesar", a transmis Ministerul Economiei.

În ianuarie, inflația anuală în Ungaria a fost de 5,7%, cel mai ridicat nivel din UE și de peste două ori mai mare decât media blocului comunitar, de 2,8%, potrivit datelor Eurostat.

Precedentele plafonări ale prețurilor la alimente, impuse în perioada 2022-2023, au fost contracarate de comercianți, care au majorat prețurile la alte produse, potrivit unui raport al băncii centrale ungare. Studiul a arătat că inflația alimentară a fost alimentată și de productivitatea scăzută și consumul ridicat de energie din industrie, factori care persistă chiar și după ce inflația generală a început să scadă.

Grupul ungar de retail OKSZ estimează că noile măsuri ar putea reduce inflația alimentară cu 1-2 puncte procentuale, cu condiția să nu apară alte creșteri de preț în lanțul de aprovizionare.

Economistul ING, Peter Virovacz, estimează că inflația ar putea atinge un vârf de 6,5% în octombrie, cu o medie anuală de 5,6%. Acest scenariu ar face ca Ungaria să aibă, pentru a doua oară în trei ani, cea mai ridicată inflație din UE.

În plus, creșterea prețurilor pune presiune și pe Banca Națională a Ungariei, condusă de noul guvernator Mihaly Varga. Deprecierea forintului a contribuit la revenirea inflației, forțând banca centrală să suspende reducerile de dobândă, care se mențin la 6,5%, cel mai ridicat nivel din UE.

„Am văzut o creștere brutală a prețurilor și, din câte îmi dau seama, continuă să urce,” a spus Peter Hegedus, un cumpărător dintr-o piață din Budapesta. „Tensiunea este uriașă pentru toată lumea.”