"Noi, Universitatea, am intrat prin Facultatea de Istorie cu Muzeul Județean de Istorie din Constanța care are o grupă de oameni foarte competenți în arheologie, se numesc "Descărcări arheologice", orice investiție care presupune utilizarea suprafeței terestre, presupune în mod obligatoriu o descărcare arheologică și este plin străzile, autostrăzile, drumurile, orice este o descărcare arheologică.

O firmă mare românească a făcut evaluarea tehnică, noi am ieșit pe primul loc 98,2 puncte, excelent aș putea spune și stăm din aprilie pentru o a 2-a parte a evaluării care nu ștm exact ce conține, și ni s-a explicat că aprilie, august, octombrie, decembrie, ianuarie.

Am aplicat la Transgaz, fac evaluarea de 1 an, deci tehnicul care e cel mai greu, am ieșit pe locul 1, ar putea să ne spună dacă suntem buni sau nu. După ce se face contractul cadru cu cei 7 care s-au calificat, apoi se face pentru fiecare investiție în parte se face o nouă listă. Nu văd care e motivul pentru care se blochează o evaluare la o licitație", a declarat prof. Lucian Georgescu, rector universitar UDJG. 

Citește și: Lucian Georgescu: Potențialul eolian, cel mai mare din Europa este în România

Lucian Georgescu, rectorul Universității Dunărea Jos Galați, a vorbit la interviurile DCNews, DCBsuiness despre cum poate România să profite de una dintre avantajele sale geografice în privința producerii energiei electrice.

Profesorul Lucian Georgescu a explicat că regiunea de sud-est a României are ”cel mai mare potențial eolian din Europa, pe pământ care este în Dobrogea și se află undeva la 12.000 de megawați. Al doilea este pe valea Prutului, de la Galați în sus până la Vaslui, Iasi e un potențial eolian foarte mare. Este un vânt continuu”, a afirmat rectorul și a continuat explicând că în acea zonă nu există forme de relief care să oprească vântul, motiv pentru care ”are o viteză constantă, ceea ce creează un potențial foarte mare”. 

Rectorul Universitătii „Dunărea de Jos” din Galați a mai spus că în acea zonă nu se pot pune eoliene. deoarece ”nu există nicio linie de înaltă tensiune. Era prevăzut un inel periferic care să se ducă dinspre sud spre nord și apoi spre est și care să înconjoare România. Acum doi ani sau trei anu Electrica a renunța la investiție. Deci nu avem nici un inel periferic pe 220 kV și atunci toate investițiile private, atenție, toate investițiile private de eoliene, au dispărut. Acolo trebuie să ai producție, dar trebuie să ai și unde să o bagi. Gândiți-vă că s-ar putea face o chestie foarte deșteaptă. În sensul cuplării producției de energie regenerabilă cu irigațiile” a afirmat inginerul Georgescu și a amintit că irigațiile fuseseră scoase la un moment dat din PNRR dar că: ”Atâta timp cât tu dovedeai că toate pompele de acolo funcționează pe energie regenerabilă, ceea ce era foarte adevărat, rămâneau și irigațiile și rămâneau și eolienele.”

Lucian Georgescu a mai explicat că în planul era că ”România trebuia să plătească rețeaua de înaltă tensiune, privații plăteau eolienele și UE plătea sistemul de irigații cu tot cu pompe, care e cel mai scump”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.