Tendințele și direcția pe care Uniunea Europeană le-a abordat sunt spre energia verde, însă aici exită o nouă problemă, China.

China este lider mondial în producția de sisteme de energie eoliană și solară. Se pune întrebarea dacă tranziția energetică duce la o nouă dependență, de data aceasta față de China?

Ministrul german al economiei Robert Habeck are obiective mari ca până în 2030, 80% din consumul de electricitate al Germaniei ar trebui să fie acoperit de energii regenerabile.

Acest lucru necesită însă o expansiune masivă a energiei eoliene și solare, deoarece în 2021 ponderea energiilor regenerabile în consumul brut de electricitate era încă de 41%.

În plus, din cauza electrificării tot mai mari a mobilității (mașini electrice, fabrici de baterii), a încălzirii (pompe de căldură) și a digitalizării, consumul de energie electrică al germanilor este, de asemenea, în creștere.

Potrivit unui studiu al Institutului Fraunhofer comandat de Ministerul Afacerilor Economice, consumul de energie electrică va crește de la 570 TWh în prezent la 658 TWh până în 2030 - iar consumul de energie electrică ar trebui să continue să crească și după aceea, scrie Bild.

O nouă dependență

Pentru ca Germania să poată renunța în același timp la cărbune și la energia nucleară și, de asemenea, să își reducă dependența de gazele naturale rusești, în următorii șapte ani va trebui să construiască un număr mare de centrale eoliene și solare.

Dar acest lucru amenință o nouă dependență, și anume din partea Chinei!

China este lider mondial în producția de sisteme de energie eoliană și solară. De mult timp, susținătorii tranziției energetice au spus că "Soarele nu trimite facturi" dar scoseseră din ecuație Beijingul.

"Ceea ce observăm este că dependența de China în domeniul fotovoltaic a crescut enorm. Aproximativ 80 la sută din componente provin din China, iar în cazul componentelor individuale este chiar de 95 la sută", a declarat pentru Bild, Joachim Bühler, director general și membru al comitetului executiv al TÜV-Verband eV.

Din industria germană a energiei solare, cândva înfloritoare, nu a mai rămas mare lucru: în "Valea soarelui" germană din Bitterfeld (Saxonia-Anhalt) există astăzi o lâncezeală, cu producători de panouri solare care angajează uneori peste 3.000 de persoane.

Taxa pentru promovarea energiilor regenerabile s-a transformat treptat într-o subvenție pentru producția chineză de celule solare.

Din cauza concurenței chinezești ieftine, producătorii germani au dat faliment unul după altul. În prezent, 80% din toate celulele solare din lume provin din China.

Ministerul Economiei confirmă dependența de China

Întrebată de BILD, o purtătoare de cuvânt a Ministerului Economiei a recunoscut: "Există în prezent o dependență semnificativă față de China pentru modulele solare." 

Dar cum va reuși acest lucru în următorii șapte ani?

Adevărul este că lucrurile nu arată prea bine pentru energia eoliană. Potrivit unei evaluări a Institutului de Economie Energetică de la Universitatea din Köln (EWI), elaborată pentru publicația Handelsblatt, între 2023 și 2029 va trebui să fie construite zilnic 5,8 turbine eoliene cu o putere medie de 4,2 megawați pentru a se atinge obiectivul de 80 la sută stabilit de guvernul federal.

Deși în Europa mai există încă doi mari producători de turbine eoliene, grupul germano-spaniol Siemens Gamesa și Vestas din Danemarca, și aceștia au probleme din cauza concurenței tot mai mari din partea Chinei și a războiului din Ucraina.

Potrivit firmei de consultanță în afaceri S&P Global Market Intelligence, ambii producători au înregistrat pierderi în acest an și au fost nevoiți să majoreze masiv prețurile pentru a-și acoperi costurile - dar acest lucru a dus la scăderea numărului de comenzi și face ca ofertele din Orientul Îndepărtat să fie din ce în ce mai atractive pentru operatorii de turbine eoliene.

Iar afacerile sunt în plină expansiune în China. Numai în 2020, au fost conectate la rețea mai multe turbine eoliene decât au fost construite vreodată în Germania. Șapte dintre cei mai mari zece producători de turbine eoliene provin acum din China: Goldwind, Envision, Mingyang, Shanghai Electric, Windey, CRRC și Sany care își împart acum piața internă aproape în întregime.

Pe lângă forța de muncă ieftină, producătorii chinezi au un alt avantaj competitiv: metalele din așa-numitele pământuri rare, care au devenit indispensabile pentru turbinele eoliene moderne, provin aproape exclusiv din China.

"Când vine vorba de materii prime, Germania poate fi șantajată", a declarat președintele Asociației Federale a Industriilor din Germania, Siegfried Russwurm, în prezența lui Robert Habeck, la summitul asociației privind materiile prime din luna octombrie a acestui an.

Avertismentul clar al lui Russwurm: ”Dependența economiei germane de China pentru materiile prime necesare industriei depășește dependența sa de Rusia pentru energie. Este nevoie de un efort real pentru a reduce dependența de China pentru materiile prime”.

China a dovedit deja că nu se sfiește să scoată cartea resurselor și să șantajeze alte țări. 

După ce, în 2010, Japonia a arestat pescari chinezi care intraseră în mod repetat în mod ilegal în apele teritoriale din jurul insulelor Senkaku, care aparțin Japoniei, China a oprit timp de câteva săptămâni exporturile de pământuri rare către Japonia, un fapt care a avut consecințe grave pentru industria niponă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.