Într-o declarație amplă, oficialul a prezentat cifre alarmante privind datoria publică, creșterea cheltuielilor bugetare și lipsa măsurilor corective în ultimii ani. Pachetul de măsuri fiscale propus de Guvern – elaborat în doar nouă zile – este, potrivit ministrului, singura cale de a evita un colaps economic și de a reda credibilitatea statului român la Bruxelles și pe piețele internaționale.
Cheltuielile au explodat, datoria publică s-a dublat
„În 2021, cheltuielile bugetului general consolidat erau de 459 de miliarde de lei. Astăzi am ajuns la 831 de miliarde. E o creștere de 43%”, a declarat Nazare. Deficitul bugetar pe cash era de 79 de miliarde de lei în 2021 (6,7% din PIB), iar în 2025 este prognozat la 176 de miliarde.
Cheltuielile cu personalul au crescut de la 111 miliarde la 172 de miliarde de lei, iar cele cu pensiile – de la 110 miliarde la 190 de miliarde. Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au majorat și ele de la 64 la 97 de miliarde de lei. Numărul de posturi ocupate în sectorul public a crescut de la 1.262.000 în 2021 la 1.305.000 în prezent.
Cel mai grav indicator: datoria publică. În 2021 era de 576 de miliarde de lei, iar acum se estimează că va depăși 1.100 de miliarde de lei, adică 58% din PIB.
Cinci ani în deficit excesiv. România e văzută ca neserioasă
Nazare a subliniat că România se află în procedură de deficit excesiv din 2020 și că acest statut „ne ștampilează ca neserioși și cu bugete vulnerabile” în Consiliul Miniștrilor de Finanțe din UE. „Nu putem avea ambiții de negociere la Bruxelles cât timp avem această ștampilă”, a spus ministrul.
Trei riscuri majore, evitate prin pachetul fiscal
Ministrul a punctat că pachetul fiscal vizează prevenirea a trei riscuri majore:
Suspendarea fondurilor europene, atât cele de coeziune, cât și cele din PNRR, în contextul în care România nu a aplicat recomandările Comisiei Europene privind măsuri corective.
Pierderea calificativului de țară pentru investiții, ceea ce ar duce la creșterea dobânzilor la împrumuturi și la o devalorizare severă a monedei naționale.
Blocarea finanțării proiectelor naționale – lipsa de măsuri ar fi dus la imposibilitatea de plată a salariilor, pensiilor și a investițiilor esențiale.
Nazare a explicat că pachetul fiscal a fost transmis tocmai pentru a evita activarea acestor sancțiuni, inclusiv penalizările asupra fondurilor europene, care ar putea fi suspendate dacă România nu își respectă angajamentele.
Măsurile fiscale: TVA, accize, taxe bancare, plafonări
Pachetul include:
Majorări de TVA: de la 5% la 9% și 11% pentru anumite produse și servicii;
Creșteri de accize, cu impact estimat de 1 miliard de lei în 2025;
Impozit pe cifra de afaceri în sistemul bancar: 4% din 2025;
Taxare suplimentară pentru jocurile de noroc: inclusiv reținere la sursă de 10% pentru câștiguri sub 10.000 de lei;
Înghețarea salariilor și pensiilor în 2026, cu excepțiile legale legate de vechime și promovări;
Plafonarea sporurilor pentru condiții vătămătoare.
Impactul estimat al pachetului este de 10,75 miliarde de lei în 2025 și 92 de miliarde de lei în 2026, din care 57 de miliarde provin din reducerea cheltuielilor publice.
„Acest pachet salvează România. Nu e o alegere, e o necesitate”
„România nu mai are timp. Am ignorat prea mulți ani problemele și acum plătim prețul. Acest pachet nu e o alegere ideologică, ci o decizie de supraviețuire economică”, a spus Nazare. El a subliniat că publicarea proiectului a avut deja efecte benefice – costurile de finanțare ale statului au scăzut pe piețele financiare.
De ce nu se revine la impozitarea progresivă?
Întrebat despre posibila renunțare la cota unică, Nazare a fost tranșant: „Nu susțin impozitarea progresivă. Cota unică a adus predictibilitate și competitivitate și este un pilon esențial pentru atragerea de investiții.” El a insistat că România trebuie să păstreze o fiscalitate clară și stabilă în contextul regional incert.
Declarațiile lui Alexandru Nazare conturează o imagine clară: statul român este într-un moment-limită. Dacă nu se vor lua măsuri fiscale rapide și eficiente, România riscă izolarea economică în UE și o pierdere masivă de fonduri esențiale pentru investiții. „Putem salva situația, dar doar dacă ne asumăm reforme dureroase”, a conchis ministrul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.