Diferențele dintre forma inițială și forma finală a legii austerității care a ajuns în Parlament

2025-06-23-8262_83072300
Ilie Bolojan, în Parlamentul României / Foto: George Călin / Inquam Photos
Proiectul de lege pentru care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament a fost modificat semnificativ față de forma inițială publicată în transparență decizională.

Documentul final a fost „periat” în mai multe puncte esențiale: unele măsuri au fost eliminate, altele atenuate, iar câteva noi prevederi au fost introduse. Compararea celor două versiuni scoate la iveală o serie de schimbări relevante, inclusiv în privința calendarului de majorare a IRS, impozitării jocurilor de noroc, contribuțiilor sociale și transparenței bugetare.

IRS: calendarul de creștere dispare, apare o indexare condiționată

Dacă în forma inițială se prevedea clar o creștere a Indicatorului de Referință Socială (IRS) la 900 de lei în 2025 și 1.200 de lei în 2026, forma finală prevede doar că IRS va crește „cu minimum 100 de lei pe an” până la atingerea pragului de 1.200 lei. Termenele fixe au fost eliminate. În schimb, a fost introdus un nou articol prin care IRS urmează să fie indexat anual cu rata inflației, dar acest mecanism rămâne dependent de o hotărâre ulterioară a Guvernului.

Impozitarea jocurilor de noroc: din ambiguu, devine dur și progresiv

Forma finală clarifică regimul fiscal aplicabil câștigurilor din jocuri de noroc și introduce o impozitare progresivă, astfel:

  • până la 3.000 lei – 15%

  • între 3.000 și 10.000 lei – 20%

  • peste 10.000 lei – 30%

De asemenea, este introdusă obligația pentru organizatorii de jocuri de noroc de a reține impozitul la sursă. Se clarifică și noțiunea de „venit brut” din jocuri, iar premiile promoționale devin impozabile. Aceste elemente nu existau în forma inițială, care era vagă și fără grilă detaliată.

Contribuțiile sociale: ajustări de nuanță și termene

În forma revizuită, au fost aduse modificări și la articolele privind contribuțiile de asigurări sociale. Unele prevederi referitoare la baza de calcul au fost reformulate pentru a include referințe mai clare la salariul minim sau la noțiuni cumulate (de exemplu, venit brut lunar cumulat din mai multe surse).

Dispare precizarea privind sursa de finanțare pentru IRS

Un articol esențial din forma inițială, care menționa că majorările de IRS sunt asigurate de la bugetul de stat, a fost eliminat complet. Astfel, nu mai există o garanție explicită privind acoperirea acestor cheltuieli în bugetele viitoare.

Noi obligații pentru Ministerul Muncii

Forma transmisă Parlamentului introduce un articol nou privind elaborarea de norme metodologice în termen de 90 de zile. Acest articol nu apărea în versiunea anterioară și este menit să ofere un cadru de aplicare pentru măsurile sociale și fiscale.

Concluzie: un proiect mai flexibil, dar și mai ambiguu

În forma sa finală, proiectul pentru care Guvernul își va angaja răspunderea păstrează direcția generală anunțată, dar renunță la o parte din rigoarea și angajamentele explicite din forma inițială. Măsurile sociale devin condiționate sau amânabile, iar fiscalitatea – deși mai clar reglementată – rămâne în multe privințe la discreția deciziilor ulterioare ale Guvernului. Parlamentul nu va putea modifica aceste prevederi, iar asumarea răspunderii va înlocui dezbaterea parlamentară obișnuită.

Cele două documente pot fi citite AICI și AICI

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close