Bugetul de stat pentru 2026, care urmează să fie publicat de Ministerul Finanțelor și adoptat de Guvern în această săptămână, vine cu o promisiune politică puternică: investiții record de 165,8 miliarde lei, echivalentul a peste 8% din PIB. În același timp însă, documentul menține un deficit bugetar ridicat – 6,2% din PIB – într-un moment în care România este deja sub presiunea procedurii europene de deficit excesiv.
La prima vedere, cifrele sunt spectaculoase. O analiză mai atentă arată însă că bugetul pentru 2026 ridică mai multe probleme structurale legate de sustenabilitatea finanțelor publice.
Guvernul mizează pe investiții de 165,8 miliarde lei, cu aproximativ 27 miliarde lei mai mult decât în 2025.
La nivel declarativ, această strategie urmărește menținerea creșterii economice și finanțarea marilor proiecte de infrastructură. Problema este că o parte semnificativă din aceste investiții depinde de fonduri europene și de ritmul implementării proiectelor din PNRR și din politica de coeziune.
Experiența ultimilor ani arată că execuția bugetară nu reușește întotdeauna să atingă nivelul planificat al investițiilor. În multe cazuri, investițiile sunt ajustate pe parcursul anului, în funcție de presiunile asupra deficitului.
Bugetul propus pentru 2026 estimează venituri de 738 miliarde lei, echivalentul a 36,1% din PIB, și cheltuieli de 865 miliarde lei, adică 42,3% din PIB.
Diferența dintre cele două generează un deficit bugetar de 127,7 miliarde lei, adică 6,2% din PIB.
Un astfel de nivel rămâne foarte ridicat pentru o economie care se află deja în procedură de deficit excesiv la nivel european. În mod normal, planul fiscal al României ar trebui să reducă deficitul spre pragul de 3% din PIB stabilit de regulile fiscale europene.
Menținerea unui deficit peste 6% sugerează că ajustarea bugetară este amânată sau realizată foarte lent.
Veniturile estimate la 36,1% din PIB rămân sub media Uniunii Europene, unde nivelul este frecvent peste 40% din PIB.
Aceasta reflectă una dintre problemele cronice ale finanțelor publice din România: colectare fiscală redusă, evaziune fiscală ridicată și baze de impozitare limitate.
Fără o creștere structurală a veniturilor, orice strategie de investiții masive se bazează inevitabil pe împrumuturi.
Un deficit de aproape 128 miliarde lei va trebui finanțat prin emiterea de titluri de stat și alte împrumuturi.
În contextul tensiunilor geopolitice și al creșterii prețurilor la energie, piețele financiare devin mai prudente, iar costurile de finanțare pot crește. Pentru România, acest lucru înseamnă dobânzi mai mari la datoria publică și presiune asupra bugetelor viitoare.
Un alt risc vine din zona politică. Bugetul trebuie adoptat în Parlament, iar partidele din coaliție nu au ajuns încă la un consens deplin.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul va decide în Consiliul Politic Național dacă va susține sau nu forma finală a bugetului.
În practică, negocierile politice pot duce la creșterea unor cheltuieli sociale, ajustări ale investițiilor sau modificarea structurii bugetului.
Bugetul pentru 2026 este construit într-un context economic internațional incert. Conflictul din Orientul Mijlociu a împins prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril, iar piețele discută deja despre riscul unui nou val de inflație.
Într-un astfel de scenariu, costurile energiei cresc, presiunile inflaționiste reapar, iar dobânzile ar putea rămâne ridicate mai mult timp.
Aceste evoluții pot afecta atât veniturile bugetare, cât și costul finanțării deficitului.
Bugetul pentru 2026 încearcă să transmită un mesaj de stabilitate și investiții masive, însă echilibrul dintre cheltuieli și venituri rămâne fragil.
Strategia guvernului se bazează pe menținerea unui deficit ridicat, dependența de fonduri europene și finanțarea prin datorie. Dacă economia globală încetinește sau piețele financiare devin mai prudente, aceste vulnerabilități pot deveni rapid vizibile.
