Bani pentru asistenții sociali. Florin Cîțu a găsit vinovații

Mara Ivan / 04 noi 2020 / 19:04
Minsitrul a explicat totul în detaliu
Minsitrul a explicat totul în detaliu

Statul a alocat în acest an 1,23 miliarde lei pentru servicii sociale, iar până la 31 octombrie s-au cheltuit 1,17 miliarde lei, însă judeţele au folosit sumele de la bugetul de stat fără a asigura partea de 40% din venituri proprii şi TVA de echilibrare, a declarat, miercuri, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

"În ultima perioadă, de fapt de câteva luni de zile, a apărut această dezbatere despre banii Consiliilor Judeţene, în special banii pentru finanţarea serviciilor sociale, sistemul de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap. (...) Sumele asigurate de la bugetul de stat în acest an au fost de de 1,23 miliarde lei. Până la 31 octombrie s-au cheltuit 1,17 miliarde lei. Se spune că nu sunt bani acolo, că este nevoie de bani. Au fost alocaţi 1,23 miliarde lei şi s-au cheltuit doar 1,17 miliarde lei. Deci, bani sunt la Consiliile Judeţene. Se constată astfel că judeţele au folosit sumele alocate de la bugetul de stat fără a asigura partea de 40% din venituri proprii şi TVA de echilibrare", a susţinut Cîţu, într-o declaraţie de presă.

Ministrul Finanţelor a precizat că "partea cu care trebuia să vină Consiliile Judeţene nu a existat".

"Au fost folosiţi banii de la bugetul de stat şi nici aceia toţi. La data de 31 octombrie 2020, situaţia pe judeţe şi municipiul Bucureşti cu privire la disponibilităţile secţiunii de funcţionare: avem 1,3 miliarde lei şi excedentul din anii precedenţi rămaşi neutilizaţi - 2 miliarde lei. Analiza execuţiei la 31 octombrie evidenţiază faptul că, din totalul de 3,2 miliarde lei reprezentând sume defalcate din taxe pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale ale judeţelor s-au utilizat 2,7 miliarde lei, restul de 514 milioane de lei reprezentând sumele la dispoziţia acestor instituţii ce pot fi utilizare până la finalul anului. Deci, Consiliile Judeţene mai au până la finalul anului încă 514 milioane de lei de folosit. Nu există niciun motiv pentru a nu plăti salariile", a adăugat Florin Cîţu.

Citește și Cîțu despre LOCKDOWN: Reţeta clară către faliment

Totodată, ministrul Finanţelor a precizat că această situaţie este întâlnită "în mai toate Consiliile Judeţene unde există PSD în continuare la conducerea acestor Consilii Judeţene".

"Există bani, nu vor să-i dea. Acest lucru trebuie să se oprească. Aceşti preşedinţi de Consilii Judeţene trebuie să plătească salariile! Au bani din excedent şi trebuie să oprească această imagine falsă şi presiune asupra Ministerului de Finanţe Publice. Până acum au folosit doar banii din TVA defalcat, nu au contribuit cu cei 40% pe care au obligaţia să îi plătească. Sumele sunt la Consiliile Judeţene. Este adevărat, sunt şi Consilii Judeţene unde există o problemă, în special unde PSD-iştii au pierdut. Acolo au venit alţi preşedinţi de Consilii Judeţene şi, da, acolo sunt nişte probleme şi le vom rezolva la rectificarea bugetară sau în perioada următoare. Acolo au fost oameni care au lăsat aceste consilii fără niciun ban", a arătat el.

Potrivit lui Cîţu, în toată această situaţie "se aruncă vina pe Ministerul Finanţelor Publice".

"Avem foarte mulţi preşedinţi de Consilii Judeţene care şi-au bătut joc de banii pe care i-au primit anul acesta de la Ministerul de Finanţe. Sunt unii dintre ei care au pierdut alegerile locale din 27 septembrie şi au lăsat visteria goală. Pe de altă parte, sunt alţii care au câştigat de la socialişti şi în continuare îi mint pe oameni şi spun că problema este la Ministerul de Finanţe.", a mai spus ministrul Finanţelor.

Potrivit acestuia, legislaţia în vigoare, prin Legea bugetului de stat şi rectificările bugetare, a stabilit şi a asigurat finanţarea de la bugetul de stat prin sume defalcate din TVA a 60% din necesarul de finanţare a acestor servicii sociale, restul de 40% fiind obligaţia judeţelor de a asigura din venituri proprii, inclusiv din TVA, din echilibrare.

"Mai mult, pentru a susţine acest sector, în anul 2020, prin Legea bugetului de stat pe anul 2020, s-a dat posibilitatea ca judeţele să poată utiliza excedentul bugetar local acumulat din anii precedenţi şi pentru finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoanele adulte cu handicap. Legea spune foarte clar până am modificat-o noi prin Legea bugetului. Excedentul din anii precedenţi se folosea doar pentru investiţii. Am dat voie în acest an ca din excedent să se folosească bani şi pentru finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoanele adulte cu handicap", a explicat Florin Cîţu.

Şeful de la Finanţe a subliniat că judeţele, ca toate unităţile administrativ-teritoriale, trebuie să respecte legislaţia în vigoare, care stabileşte reguli clare ce se aplică în cursul exerciţiului bugetar, reguli ce vizează o bună gestionare a fondurilor publice şi eliminarea arieratelor.

"Conform prevederilor articolului 49, aliniatul 9 din Legea nr. 273/2006, în timpul anului, ordonatorii de credite, Consiliile Judeţene, asigură în totalitate cheltuielile secţiunilor de funcţionare ale bugetelor. Potrivit prevederilor articolului 5, aliniatele 3 şi 4 din Legea 273/2006, autorităţile administraţiei publice locale sunt cele care stabilesc priorităţile în finanţarea cheltuielilor publice locale, iar fundamentarea şi aprobarea acestora se efectuează în strictă corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale estimate a se realiza. Deci, priorităţile, modul în care sunt cheltuiţi banii, sunt decise de consiliile judeţene", a adăugat Cîţu.

Zeci de asistenţi sociali din mai multe judeţe, membri ai Federaţiei Salariaţilor din Administraţia Publică Centrală şi Locală din România - COLUMNA, au participat la un miting, miercuri, în faţa sediului Guvernului.

Sindicaliştii din domeniul asistenţei sociale acuză faptul că 4.000 de angajaţi ai Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din judeţele Bacău, Giurgiu, Neamţ, Vaslui şi Mehedinţi nu şi-au primit salariile pentru luna septembrie. 

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play


Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.8738
Diferența 0.0008
Zi precendentă 4.873
USD
Azi 4.0922
Diferența -0.0047
Zi precendentă 4.0969
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 27-11-2020
EUR flag1 EUR = 4.8738 RON
USD flag1 USD = 4.0922 RON
GBP flag1 GBP = 5.4621 RON
CHF flag1 CHF = 4.5042 RON
AUD flag1 AUD = 3.0127 RON
DKK flag1 DKK = 0.6549 RON
CAD flag1 CAD = 3.1460 RON
HUF flag1 HUF = 0.0135 RON
JPY flag1 JPY = 0.0392 RON
NOK flag1 NOK = 0.4610 RON
SEK flag1 SEK = 0.4801 RON
XAU flag1 XAU = 238.7471 RON
Monede Crypto
1 BTC = 69910.94RON
1 ETH = 2113.83RON
1 LTC = 285.80RON
1 XRP = 2.15RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.17% p.a.
ROBOR:
3 luni: 2.04%
6 luni: 2.11%
12 luni: 2.14%
EURIBOR:
3 luni: -0.5260 %
6 luni: -0.5080 %
12 luni: -0.4820 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 9252.68 0.09%
BET-BK 1750.71 -0.02%
BET-FI 39545.84 0.52%
BET-NG 675.79 0.19%
BET-TR 15565.53 0.08%
BET-XT 819.93 0.05%
BET-XT-TR 1385.91 0.04%
BETPlus 1382.63 0.09%
RTL 19629.99 0.08%
Iguană, Galapagos
Iguană, Galapagos
Blue-footed booby, Galapagos
Blue-footed booby, Galapagos
Țestoasă, Galapados
Țestoasă, Galapados
Crab, Galapados
Crab, Galapados
Galapados
Galapados
Galapados
Galapados
Leu de mare, Galapados
Leu de mare, Galapados
Iguană, Galapados
Iguană, Galapados

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2020 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
nxt.23
YesMy