Conflict Israel - Iran, efecte economice. Bogdan Chirieac: Prețul petrolului a crescut deja, urmează un nou val de scumpiri
28 Februarie 2026
A fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru completarea Legii nr.53/2003 - Codul Muncii.
"Endometrioza este o afecţiune ginecologică gravă, recunoscută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept o boală cronică, care afectează un număr semnificativ de femei din România. Confom estimărilor medicale, între 10% şi 15% dintre femeile aflate la vârsta fertilă suferă de această afecţiune, ceea ce înseamnă sute de mii de paciente la nivel naţional. Această boală se manifestă prin dureri pelviene severe, oboseală cronică şi, în multe cazuri, incapacitate temporară de muncă, mai ales în perioada menstruaţiei.
În prezent, legislaţia românească nu oferă un cadru adecvat care să răspundă nevoilor femeilor cu endometrioză. Lipsa unor reglementări clare detemină ca aceste persoane să fie puse într-o situaţie de dublă vulnerabilitate: pe de o parte, să suporte consecinţele fizice şi psihologice ale bolii, iar pe de altă parte, să fie expuse riscului de a-şi pierde venitul sau locul de muncă pentru că nu pot face faţă programului obişnuit de lucru în zilele critice.
Prin această propunere legislativă, se instituie un drept minim de protecţie: acordarea unor zile libere plătite, la cerere, în perioada menstruaţiei, pentni femeile diagnosticate cu endometrioză, confimată medical. Măsua nu este un privilegiu, ci o corectare necesară a unei inechităţi sociale. Ea reprezintă recunoaşterea faptului că endometrioza este o boală cronică ce impune adaptarea condiţiilor de muncă la realităţile medicale", explică iniţiatorii în nota de fundamentare a proiectului.
Impactul social
Din punct de vedere social, măsura va aduce un sprijin concret pentni un segment important al populaţiei active. Ea va reduce presiunea asupra femeilor afectate, va contribui la echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală şi va transmite un mesaj clar de respect şi solidaritate. Din punct de vedere economic, impactul asupra angajatorilor şi asupra bugetului public este limitat, numărul persoanelor vizate fiind relativ redus.
Costurile imediate sunt compensate prin beneficii indirecte: reducerea absenteismului necontrolat, creşterea productivităţii prin menţinerea unei forţe de muncă sănătoase şi, nu în ultimul rând, consolidarea încrederii în instituţiile statului, explică iniţiatorii.