WSJ: SUA vor să investească direct în petrolul Venezuelei prin Pentagon

SUA intră direct în petrolul Venezuelei. Pentagonul ar urma să dețină participații într-o companie cu acces la 65 de miliarde de barili

Administrația Trump pregătește o formulă fără precedent prin care guvernul american ar deveni investitor într-o companie petrolieră privată din Venezuela. Afacerea i-ar oferi Washingtonului acces preferențial la producție și o participație de 35% într-o societate care ar putea exploata 17 câmpuri petroliere, relatează The Wall Street Journal.

Statele Unite sunt pregătite să intre direct în industria petrolieră a Venezuelei, după ce marile companii americane au ezitat să investească rapid în această țară din cauza riscurilor juridice, politice și de securitate.

Potrivit informațiilor publicate de The Wall Street Journal (WSJ), guvernul american intenționează să preia o participație pasivă de 35% într-o companie privată care ar urma să primească drepturi pe termen foarte lung asupra unor importante zăcăminte venezuelene.

Compania vizată este North American Blue Energy Partners – NABEP, condusă de omul de afaceri venezuelean Alejandro Betancourt. Societatea ar putea primi dreptul de a dezvolta 17 câmpuri petroliere despre care se estimează că dețin aproximativ 65 de miliarde de barili.

Volumul echivalează cu aproximativ o cincime din rezervele petroliere ale Venezuelei, țara cu cele mai mari rezerve dovedite de țiței din lume.

Acordul ar transforma administrația americană dintr-un intermediar al investițiilor companiilor petroliere într-un investitor cu interes financiar direct în exploatarea resurselor Venezuelei.

Pentagonul ar deține participația

Elementul neobișnuit al înțelegerii este implicarea Departamentului american al Apărării.

Biroul pentru Capital Strategic al Pentagonului ar urma să structureze investiția prin intermediul unor warrant-uri cu preț simbolic. Aceste instrumente i-ar permite guvernului american să obțină participația de 35% fără să facă, inițial, o investiție financiară semnificativă.

În plus, Statele Unite ar primi drepturi preferențiale pentru cumpărarea a 20% din viitoarea producție a companiei, la costul de producție, potrivit persoanelor implicate în negocieri, citate de WSJ.

Participația și drepturile de cumpărare ar urma să fie deținute de Departamentul Apărării.

Biroul pentru Capital Strategic a fost înființat în 2022 pentru a sprijini industriile considerate esențiale pentru securitatea națională a SUA. Până acum, activitatea sa s-a concentrat în principal pe împrumuturi și garanții acordate unor sectoare strategice, nu pe intrarea directă într-o companie petrolieră.

Implicarea Pentagonului marchează astfel o extindere importantă a rolului instituției în politica economică și energetică americană.

Trump și Delcy Rodríguez ar fi convenit termenii principali

Înțelegerea este rezultatul mai multor luni de negocieri confidențiale și al unor vizite repetate efectuate la Caracas de oficiali și negociatori americani.

Președintele Donald Trump și președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, ar fi convenit principalele elemente ale acordului în timpul unei convorbiri telefonice desfășurate cu câteva zile înaintea anunțului, potrivit surselor WSJ.

Ulterior, oficialii celor două părți au negociat mecanismele de aplicare.

Deși discuțiile au fost conduse de reprezentanți de rang înalt ai celor două guverne, Statele Unite nu ar urma să încheie direct contractul cu autoritățile de la Caracas. Washingtonul va deveni acționar într-o companie privată care, la rândul său, va primi drepturile de exploatare din partea Venezuelei.

Această structură ar fi fost aleasă inclusiv pentru a face acordul mai greu de anulat de un viitor guvern venezuelean.

Persoane implicate în negocieri consideră că o eventuală nouă administrație de la Caracas ar fi mai puțin dispusă să exproprieze o companie privată decât să anuleze un acord încheiat direct cu guvernul SUA.

Drepturi care s-ar putea întinde pe un secol

Compania susținută de Washington ar putea primi drepturi asupra câmpurilor petroliere pentru o perioadă de până la 100 de ani.

Dacă acordul va rezista schimbărilor politice din Venezuela, Statele Unite și-ar putea asigura accesul la rezerve strategice care depășesc ca orizont revoluția petrolului de șist, a explicat pentru WSJ Schreiner Parker, partener al firmei de consultanță Rystad Energy.

Rămâne însă neclar cum vor fi transformate rezervele din subsol în producție efectivă și cine va suporta costurile uriașe necesare.

Industria petrolieră venezueleană a fost afectată de ani de investiții insuficiente, sancțiuni, administrare defectuoasă și degradarea infrastructurii. Repunerea în funcțiune a câmpurilor și instalațiilor ar necesita capital, tehnologie și o perioadă lungă de reconstrucție.

În prezent, Venezuela produce aproximativ 1,1 milioane de barili de petrol pe zi, un volum comparabil cu producția statului american Dakota de Nord. Prin urmare, acordul nu poate determina o creștere rapidă a ofertei mondiale și nici o reducere imediată a prețurilor carburanților.

Investiții anunțate de peste 100 de miliarde de dolari

Secretarul de stat american Marco Rubio a descris înțelegerea drept un câștig major pentru Statele Unite, susținând că aceasta va asigura accesul la petrol ieftin în emisfera vestică și va contribui, în timp, la reducerea prețurilor carburanților pentru americani.

Delcy Rodríguez a susținut că proiectul ar putea atrage investiții de peste 100 de miliarde de dolari, ar genera taxe de peste 209 miliarde de dolari și ar crea mii de locuri de muncă.

Sumele prezentate depind însă de exploatarea efectivă a câmpurilor și de menținerea acordului pe o perioadă foarte lungă.

Analiștii avertizează că refacerea capacității de producție a Venezuelei va dura ani. Promisiunea unei ieftiniri rapide a benzinei și motorinei în SUA este, în aceste condiții, dificil de realizat doar prin această înțelegere.

Administrația Trump ar fi dorit să prezinte acordul și ca pe o modalitate de a proteja consumatorii americani de scumpirile provocate de conflictul cu Iranul și de reducerea ofertei energetice mondiale, înaintea alegerilor legislative din noiembrie.

Marile companii petroliere americane au rămas prudente

Casa Albă a încercat anterior să convingă mari grupuri precum ExxonMobil și ConocoPhillips să revină în Venezuela și să repornească rapid exploatările.

Negocierile au avansat însă lent, iar o parte importantă a industriei americane a preferat să rămână în afara pieței.

Companiile sunt preocupate de starea infrastructurii, de securitatea investițiilor și de posibilitatea ca viitoare guverne venezuelene să conteste contractele încheiate de actuala administrație.

În aceste condiții, oficialii americani s-au orientat către Alejandro Betancourt. Compania sa operează deja în Venezuela și a devenit, în ultimii doi ani, al doilea cel mai mare producător petrolier privat din țară, după Chevron.

Betancourt are legături apropiate cu oficialii venezueleni, inclusiv cu Delcy Rodríguez. Omul de afaceri a fost vizat de investigații privind presupuse operațiuni de spălare de bani în Spania și Elveția, dar nu au fost formulate acuzații oficiale împotriva sa, precizează WSJ.

O posibilă problemă pentru companiile americane

Planul administrației Trump provoacă nemulțumire inclusiv în industria petrolieră americană.

Companiile interesate să intre pe piața din Venezuela s-ar putea trezi în concurență cu o societate privată susținută financiar și politic de guvernul SUA. Aceasta ar controla drepturi asupra unor suprafețe uriașe și ar beneficia de un acces privilegiat la autoritățile venezuelene.

Oficialii americani estimează că societatea susținută de stat ar putea deveni al doilea cel mai mare deținător corporativ de rezerve petroliere dovedite din lume, după gigantul Saudi Aramco.

Ed Hirs, economist specializat în energie la Universitatea din Houston, a pus sub semnul întrebării decizia Washingtonului de a susține un potențial concurent al producătorilor americani de petrol.

În industria de profil există și temerea că o viitoare administrație venezueleană ar putea contesta acordul în instanță. O asemenea perspectivă ar putea reduce și mai mult încrederea altor investitori care analizează revenirea în Venezuela.

Acordul ar putea intra în conflict cu Constituția Venezuelei

Cea mai importantă problemă juridică este legată de Constituția venezueleană din 1999.

Aceasta prevede că rezervele petroliere aparțin Republicii Bolivariene Venezuela și nu pot fi vândute. Criticii acordului susțin că actuala conducere de la Caracas, formată din oficiali care nu au fost aleși, nu are autoritatea legală de a acorda asemenea drepturi.

Înțelegerea a provocat reacții dure atât în Venezuela, cât și în comunitatea venezuelenilor aflați în exil.

Diego Arria, fost ministru și ambasador venezuelean stabilit în SUA, a calificat operațiunea drept neconstituțională și a acuzat Washingtonul că urmărește preluarea controlului asupra petrolului venezuelean.

Criticii susțin că administrația Trump legitimează actuala conducere de la Caracas în schimbul accesului la resurse.

Deși mulți venezueleni au susținut operațiunea americană care a dus la îndepărtarea lui Nicolás Maduro, sprijinul pentru Donald Trump ar fi scăzut după ce acesta a ajutat-o pe Delcy Rodríguez, fosta vicepreședintă a lui Maduro, să își consolideze puterea.

Pentru populația confruntată cu lipsa banilor, întreruperi de electricitate și probleme cu alimentarea cu apă, efectele concrete ale acordului vor conta însă mai mult decât confruntările politice.