Republica Moldova cere stare de urgență pentru apă și energie. Posibil impact asupra României

Republica Moldova se pregătește să declare stare de urgență în sectoarele energetic și al aprovizionării cu apă, pe fondul scăderii periculoase a debitului Nistrului și al vulnerabilității sistemului energetic. Guvernul de la Chișinău urmează să înainteze marți solicitarea Parlamentului, după o reuniune a Consiliului Național de Securitate.

Măsura i-ar acorda Executivului puteri suplimentare pentru cumpărarea rapidă a energiei, alocarea resurselor financiare și sprijinirea populației vulnerabile, dacă problemele se agravează.

„Nu ne putem permite să așteptăm declanșarea unei crize pentru a începe să căutăm soluții. Acest lucru va oferi Guvernului instrumentele necesare pentru a interveni la primul semn de nevoie și numai acolo unde este cu adevărat necesar”, a declarat premierul Vasile Tofan, citat de Reuters.

Guvernul promite că va putea asigura populației și economiei apă, electricitate și căldură, precum și ajutoare pentru gospodăriile vulnerabile.

Debitul Nistrului a ajuns la un nivel periculos

Autoritățile de la Chișinău urmăresc de mai multe luni scăderea debitului Nistrului, principala sursă de apă pentru cea mai mare parte a populației Republicii Moldova.

În august, specialiștii moldoveni și ucraineni au convenit reducerea debitelor evacuate prin hidrocentrala de pe Nistru, pentru a conserva apa necesară irigațiilor din Republica Moldova.

Situația este complicată și de consecințele atacului rusesc din luna martie asupra hidrocentralei Novodnistrovsk din Ucraina. Lovitura a provocat o scurgere de produse petroliere în Nistru, iar alimentarea cu apă a municipiului Bălți și a altor localități a fost întreruptă temporar. Aproximativ 80% din populația Republicii Moldova depinde, direct sau indirect, de apa Nistrului.

Energia regenerabilă nu acoperă orele de vârf

Președinta Maia Sandu a avertizat că dezvoltarea capacităților regenerabile nu a eliminat vulnerabilitatea sistemului.

„Ponderea surselor regenerabile de energie a crescut, dar încă nu avem capacitatea necesară pentru a acoperi consumul în orele de vârf”, a declarat șefa statului.

Problema apare în special dimineața și seara, când producția centralelor fotovoltaice scade, iar consumul gospodăriilor crește. Ministerul Energiei de la Chișinău recunoaște că echilibrarea sistemului se realizează încă prin energie importată din România sau Ucraina și prin centrale pe gaze care pot interveni rapid.

Republica Moldova importă cea mai mare parte a gazelor, produselor petroliere și energiei electrice de care are nevoie. Potrivit datelor publicate anterior de autoritățile moldovene, aproximativ 60% din electricitatea consumată provenea din România.

Ce poate însemna urgența pentru România

Declararea stării de urgență nu înseamnă automat că România va fi obligată să livreze imediat volume suplimentare. Ea permite însă companiei Energocom și autorităților moldovene să încheie mai repede contracte și să mobilizeze bani pentru importuri.

În cazul electricității, presiunea s-ar putea vedea prin:

• creșterea achizițiilor de pe piața românească OPCOM;
• rezervarea unei capacități mai mari pe interconexiunile cu România;
• solicitarea unor contracte bilaterale suplimentare;
• activarea ajutoarelor de urgență între operatorii sistemelor energetice.

Republica Moldova a contractat în perioadele anterioare energie de la Nuclearelectrica și OMV Petrom și a cumpărat electricitate de pe bursa românească pentru acoperirea vârfurilor de consum. Capacitatea efectiv disponibilă pentru import depinde însă atât de infrastructura de interconectare, cât și de capacitatea rezervată de comercianți.

Cea mai importantă rută rămâne axa Isaccea–Vulcănești. În primăvară, atacurile rusești asupra infrastructurii din Ucraina au scos temporar din funcțiune această linie, care traversează aproximativ 40 de kilometri de teritoriu ucrainean și poate asigura cea mai mare parte a consumului moldovenesc.

Poate România să mărească exporturile fără riscuri?

Răspunsul depinde de momentul în care sunt solicitate livrările. România poate exporta mai ușor în orele cu producție hidro, nucleară, eoliană și fotovoltaică ridicată. Situația devine mai dificilă seara, în perioadele fără vânt sau atunci când una dintre marile unități de producție este indisponibilă.

În asemenea intervale, o creștere a cererii din Republica Moldova poate majora prețul energiei de pe piața pentru ziua următoare și poate obliga România să importe, la rândul său, din alte state.

Nu există însă, în acest moment, o estimare oficială privind volumul suplimentar cerut României. Nici furnizorii români nu suportă automat costurile ajutorului: energia comercială este cumpărată de Energocom, iar un eventual sprijin acordat de stat ar necesita o decizie separată și o sursă de finanțare.

În sectorul gazelor, conducta Iași–Ungheni–Chișinău oferă Republicii Moldova acces la sistemul românesc și la gazele procurate din piața europeană. Declararea urgenței poate conduce la rezervarea unor capacități suplimentare, dar efectul asupra României va depinde de volumele solicitate, nivelul depozitelor și consumul intern din perioada rece.