Restaurantele din România schimbă meniul: „localul” devine regulă
02 Aprilie 2026
Economiile din Europa Centrală și de Est depind în proporție de 57% de energia importată, iar un șoc petrolier ar putea afecta serios România și regiunea.
S&P: Dependență majoră de importuri în Europa de Est. România, vulnerabilă la un nou șoc al petrolului
Țările cu venituri medii din Europa Centrală și de Est (CEE) depind în proporție de 57% de hidrocarburile importate pentru consumul final de energie, potrivit unui raport publicat de S&P Global. Într-un context geopolitic tensionat și cu prețuri volatile la energie, această dependență ridicată amplifică riscurile economice pentru întreaga regiune, inclusiv pentru România.
O regiune de dimensiunea Japoniei, dar dependentă de importuri
Raportul analizează șapte economii – Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Serbia și Turcia – care au împreună un PIB de aproximativ 4.000 de miliarde de dolari, comparabil cu cel al Japoniei. În ciuda dimensiunii economice, aceste state rămân puternic dependente de importurile de energie, în special petrol și gaze.
Această vulnerabilitate devine critică în contextul actual, în care prețurile petrolului au crescut accelerat. Cotația Brent a ajuns în această săptămână la aproape 117 dolari pe baril, după ce la începutul anului era sub 60 de dolari.
Scenariul de bază: impact gestionabil
În scenariul de bază al S&P, prețul petrolului Brent ar urma să fie în medie de 80 de dolari în 2026 și să scadă la 65 de dolari în 2027. În aceste condiții, impactul asupra ratingurilor suverane din regiune ar fi relativ limitat.
Pentru România, acest scenariu ar însemna o inflație de 7,3% în 2026, în scădere la 4,5% în 2027 și 3,8% în 2028. Creșterea economică ar fi modestă – doar 0,2% în 2026, dar ar accelera la 2,7% în 2027.
Scenariul de stres: petrol la 130 dolari și recesiune
Situația se schimbă radical în scenariul de stres, în care petrolul ajunge la 130 de dolari în 2026 și rămâne la 100 de dolari în 2027.
În acest caz, România ar intra în recesiune, cu o scădere economică de 1% în 2026, iar inflația ar urca la 9%. Deficitul bugetar ar crește la 7,7% din PIB, iar deficitul de cont curent ar depăși 8%.
S&P avertizează că economiile cele mai afectate vor fi cele puternic dependente de importuri energetice, precum Turcia, Ungaria și Slovacia. În cazul acestora, presiunile asupra finanțelor publice și ratingurilor de țară sunt deja vizibile.
România, protejată parțial, dar nu imună
Deși România are o capacitate internă relativ importantă de producere a energiei, ceea ce îi oferă un avantaj față de alte state din regiune, riscurile rămân semnificative.
O creștere slabă a economiei și a veniturilor fiscale ar putea afecta eforturile de consolidare bugetară și ar putea pune presiune suplimentară pe ratingul suveran, care este în prezent „BBB minus”, cu perspectivă negativă.
Raportul atrage atenția că scenariile nu includ o eventuală creștere puternică a prețurilor gazelor naturale, similară celei din 2022. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, efectele negative asupra economiilor din regiune ar fi mult mai severe, iar presiunile asupra ratingurilor ar crește semnificativ.
Analiza S&P evidențiază o problemă structurală majoră pentru Europa Centrală și de Est: dependența ridicată de importurile de energie. Într-un context global marcat de conflicte și volatilitate, această vulnerabilitate poate transforma rapid un șoc extern într-o criză economică internă.