DCBusiness Actualitate Stiri Putin mai face un pas spre militarizarea economiei Rusiei. Firmele din apărare riscă să ajungă la Curtea Marțială

Putin mai face un pas spre militarizarea economiei Rusiei. Firmele din apărare riscă să ajungă la Curtea Marțială

Vladimir Putin / Foto: kremlin.ru
Statul ar putea prelua companiile care nu-și îndeplinesc obligațiile, este cea mai recentă măsură luată de Putin și reprezintă încă un pas spre militarizarea economiei.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat vineri un decret care stabilește noi reguli pentru înăsprirea controlului asupra companiilor care nu îndeplinesc contractele de apărare în cazul în care este impusă legea marțială, cel mai recent pas în pregătirile Kremlinului pentru militarizarea economiei în timp ce invazia sa în Ucraina se întinde pe parcursul celui de-al doilea an.

Conform decretului, statul ar urma să primească puterea de a prelua firmele care nu-și îndeplinesc obligațiile din contractele militare în perioada legii marțiale, suspendând drepturile proprietarilor și acționarilor. Potrivit decretului, al cărui text a fost publicat vineri, urmează să fie înființat un grup de lucru guvernamental privind operațiunile companiilor de armament în timpul legii marțiale.

Kremlinul a impus legea marțială în regiunile din Ucraina pe care forțele sale le ocupă în prezent, cu excepția Crimeei. Oficialii au declarat că nu există în prezent planuri de a o promulga pe scară mai largă, în ciuda apelurilor periodice din ultimul an în acest sens.

După începerea invaziei de anul trecut, Rusia a promovat modificări juridice care conferă guvernului puteri largi pentru a controla comportamentul companiilor, dacă este necesar, impunând ce să producă și la ce preț. Cu toate acestea, nu a folosit încă această măsură pe scară largă.

Oligarhii se tem de presiunile Kremlinului pe măsură ce războiul se prelungește

Guvernul lui Putin a luat în considerare taxe "unice" pentru unele firme mari pentru a ajuta la creșterea veniturilor reduse ca rezultat al sancțiunilor și restricțiilor impuse de Occident.

În acest context oligarhii se tem că Putin va intensifica cererile de bani dat fiindcă legile impuse după declanșarea invaziei conferă autorităților puteri extinse pentru a dicta direcțiile în care operațiunile companiilor trebuie să meargă, de la ceea ce se produce până la costuri.

Au existat deja apeluri publice ca magnații care nu sunt suficient de entuziaști în susținerea invaziei să fie deposedați de activele lor. Unii dintre cei mai bogați Rusia se tem acum că și-ar putea vedea participațiile și că acestea vor ajunge la rivalii lor care sunt considerați mai loiali sau, chiar mai rău, i-ar putea paște naționalizare, spun surse pentru Bloomberg. Asigurările publice ale Kremlinului că interesele de afaceri vor fi respectate sună a vorbe goale, în condițiile în care atenția președintelui rus este concentrată asupra războiului, nu asupra afacerilor, au mai afirmat sursele.

Citește și: Oligarhul Oleg Deripaska: Rusia, în pericol să rămână fără bani anul viitor

Temerile tot mai mari evidențiază modul în care invazia, despre care Kremlinul a sperat inițial că va aduce o victorie fulgerătoare, a devenit o campanie fără sfârșit care transformă ireversibil toate aspectele societății rusești. Stilul de viață care a ajuns să fie cunoscut sub numele de "aristocrați ai dividendelor" - magnați care au trăit din belșug în ultimii ani din profiturile uriașe obținute de companiile lor - a dispărut pentru totdeauna.

Legiuitorii au propus să-i deposedeze de bunuri și chiar de cetățenie pe cei care au plecat și critică războiul. Dmitri Medvedev, fostul președinte care este acum un înalt oficial al Kremlinului, cunoscut pentru postările sale furibunde pe rețelele de socializare, a cerut în decembrie declararea acestora drept "dușmani ai statului".

Putin nu a mers atât de departe în public, dar nu ascunde faptul că el consideră că rușii care au averi prea mari în străinătate reprezintă un risc pentru securitatea statului.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.