Prețul roșiilor românești 2026: 40-42 lei/kg la producător în Olt

Cei câţiva producători de tomate din judeţul Olt care au început deja din martie să recolteze şi să livreze spre pieţe vând roşiile engros cu preţuri de 40 - 42 de lei pe kilogram, iar preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, a explicat aceste preţuri prin costurile ridicate, mai ales cele cu încălzirea solariilor, producţia diminuată şi cererea ridicată din această perioadă.

Păunel a arătat că pe de o parte au crescut preţurile la combustibilul pentru încălzirea solariilor în perioada friguroasă, cât şi la fertilizanţi şi îngrăşăminte.

"Anul acesta au fost cele mai mari costuri din ultimii ani, în primul rând din cauza creşterilor de preţ la combustibil, la forţa de muncă, seminţe, la toate inputurile, consumul de combustibil a fost dublu faţă de ultimele trei - patru ierni. Am avut o iarnă cu puţine zile însorite, cu multă nebulozitate, cu temperaturi scăzute. Cu toate acestea, cei mai pregătiţi, şi îi numărăm pe degete, au recoltat încă din luna martie", a spus liderul organizaţiei de producători.

Aceasta a menţionat că a fost recoltată până acum o cantitate redusă de tomate din solariile producătorilor români, iar în săptămâna următoare deşi va creşte cantitatea de roşii produse în ţară de pe piaţă, va fi şi o cerere foarte mare, având în vedere perioada Paştelui, estimările sale fiind că se va menţine preţul actual al tomatelor româneşti.

"Cei care scot primii au avut şi cele mai mari costuri şi atunci trebuie să se acopere într-un fel sau altul cheltuiala. Cererea de tomate româneşti în această perioadă este mai mare decât oferta. Cunosc cazuri în ultimii 3-4 ani de zile şi inclusiv anul acesta, când pentru prima recoltă, poate să fie de 50 de kilograme, 100 de kilograme, cât are fermierul, clienţii fideli au venit să cumpere chiar dacă nu este rentabil pentru ei, au vrut să fie primii pe piaţă. Anul acesta, ca şi anul trecut, preţul de pornire a fost undeva de la 45 de lei la producător şi cred că s-a plecat cu 52-53 de lei din angro către revânzător. Revânzătorul, la rândul lui, cred că a avut undeva un 60 de lei pe kilogram şi în piaţă a fost şi preţul de 69.99 de lei, chiar în unele pieţe, în funcţie de potenţialul cartierului, a fost chiar şi 80 de lei pe kilogram. În săptămâna de dinaintea Paştelui chiar dacă va mai creşte cantitatea recoltată, pentru că şi cererea poate fi mult mai ridicată decât acum, este posibil ca să nu observăm o reducere a preţului la tarabă", a explicat Păunel.

***

La rându-i legumicultor, Ion Păunel a admis că preţul roşiilor româneşti extratimpurii, cele care se recoltează acum din solarii, ar putea fi printre cele mai ridicate preţuri ale tomatelor din Europa, însă a punctat că roşiile legumicultorilor români sunt cele mai gustoase, din două soiuri renumite pentru gust în detrimentul cantităţii.

"Acest preţ este poate unul dintre cele mai mari din Europa, nu ştiu sigur, dar e posibil . Dar e o condiţie ca să vindem la preţul ăsta. Neapărat, fermierul trebuie să aibă cultivat cele două soiuri bulgăreşti, Paris şi Prekos, numai aceste tomate pot obţine acest preţ. Sunt cele mai timpurii, extra-timpurii de pe piaţă, rezistă cel mai bine la perioadele astea cu nebulozitate atmosferică şi sunt inconfundabile la gust. Productivitatea la acest soi în medie este undeva între 500 şi 700 de grame per plantă", a completat Ion Păunel.

Producerea tomatelor extratimpurii înseamnă pentru fermieri şi nopţi nedormite în care încălzesc solariile, nu doar costuri ridicate, a declarat, pentru AGERPRES, inginerul Tomel Băeţică, fermier din Izbiceni, localitatea cu cei mai mulţi cultivatori de tomate din ţară.

"Ca să putem să venim acum cu nişte tomate autohtone, calitative şi cu gust, am avut multe nopţi nedormite. Ca să nu mâncăm cauciucurile importate, toate aceste lucruri se fac cu nişte costuri şi cu nişte sacrificii, asta este munca noastră, din asta ne câştigăm pâinea. Produsele acestea se adresează populaţiei care vrea să mănânce produs autohton şi gustos. Costurile efective pe noapte, pentru încălzire s-au ridicat la 500 de lei pentru o suprafaţă de 1.500 de metri pătraţi şi pentru 3.000 de pătraţi am mers cu costuri de 1.000 de lei pe noapte. De aceea fără nişte preţuri relativ acceptabile, n-am mai putea continua", a spus Tomel Băeţică.

Fermierul, care a menţionat că va recolta în câteva zile tomate din solariile familiei, a mai susţinut că acum a avut costuri mai ridicate cu aproximativ 40% faţă de anii precedenţi, în condiţiile în care estimează o producţie cu circa 20-25% mai mică.

***

Tomel Băeţică a afirmat că de la producătorii din Izbiceni tomatele pleacă la preţul de 42 de lei pe kilogram şi argumentează că este vorba de nişte produse de nişă.

"Presiunile de boli sunt foarte mari, facem tratamente doar cu produse omologate pentru aşa ceva, care sunt destul de scumpe. Preţul la îngrăşăminte, fertilizanţi cresc săptămânal. Costurile cu combustibili acum doi-trei ani erau undeva la 60% din cât sunt acum, iar consumul, pentru că a fost iarnă normală, cu temperaturi scăzute şi nebulozitate, a fost 40% mai mare comparativ cu anii precedenţi. De la producător pleacă undeva la 40-42 de lei pe kilogram, iar preţurile pentru un produs, cum îi zicem noi, trufanda, nu ştiu dacă sunt exorbitante. Pentru că sunt mare parte preţuri pentru produse de nişă, nu face foarte multă lume acest lucru, suntem doar noi, o zonă de aici (Izbiceni şi alte câteva localităţi din sudul judeţului Olt n.r.), o parte din legumicultori care facem acest lucru. Şi noi încercăm să ne batem cu natura pentru că neavând temperatură şi lumină foarte bună, încercăm să le substituim şi în acest fel costurile de producţie sunt destul de mari. Dacă noi nu ne scoatem o parte din banii ăştia, dacă nu ieşim cum trebuie la producţie, nu vom mai face lucrul ăsta absolut deloc. Din cauza nebulozităţii, a lipsei luminii şi temperaturilor scăzute, producţia este diminuată undeva la 20-25% comparativ cu anii precedenţi", a explicat Tomel Băeţică.

Fermierul a făcut referire şi la un alt aspect particular pentru tomatele extratimpurii româneşti şi care, de asemenea, influenţează preţul atât de ridicat comparativ cu cel al roşiilor aduse în această perioadă din ţările mediteraneene.

"Roşia asta este una care nu stă mult pe raft, din această cauză este şi gustoasă şi calitativă. Ele se vor degrada în câteva zile pentru că sunt nişte roşii crescute în pământ şi sunt nişte hibrizi gustoşi şi relativ perisabili, nu au viaţă lungă pe raft. Toate tomatele cu gust au perisabilitate mare, asta să fie clar, din această cauză sunt şi mai scumpe. Tomatele venite din alte ţări şi cele de pe vară sunt făcute cu costuri minime, având căldura solară, Turcia este o ţară plină de soare, Spania la fel, Grecia la fel", a menţionat producătorul.

Tomel Băeţică şi-a exprimat şi temerea că actualul context economic ar putea scădea vânzările, consumatorii vor cumpăra numai cât "să-şi facă pofta", iar fermierii vor risca să nu îşi poată acoperi cheltuielile.

Tomatele de la Izbiceni ajung în cea mai mare parte în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară şi pot fi găsite în special la comercianţii din pieţele de fructe şi legume, mai puţin în supermarketuri.

***

De asemenea, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, a subliniat că fermierii au fost informaţi în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale Fitosanitare că sancţiunile în caz de depăşire a limitelor admise la substanţe sau de folosire a unor substanţe neomologate au fost înăsprite, amenda fiind de 35.000 de lei.

"Am avut o întâlnire cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale Fitosanitare care au început o campanie de informare a legumicultorilor şi au anunţat că de anul acesta amenzile pentru cei care au depăşiri la substanţe pe care le folosesc, pentru cei care folosesc substanţe care sunt interzise, amenda este de 35.000 de lei, excluderea din programele naţionale de sprijin şi de la subvenţiile APIA şi fermierul care este depistat intră într-o monitorizare continuă pe un an de zile. Aceste sancţiuni poate vor reglementa mult mai bine piaţa şi nu cred că va risca cineva să nu respecte legea având în vedere cât de mult ar avea de pierdut. Dar producătorii de legume în spaţii protejate sunt fermieri serioşi, dovadă că a crescut livrarea legumelor către marile lanţuri de magazine, iar într-un mare lanţ de magazine nu poţi intra fără analize. Sunt analize care se fac înainte de livrare de către producători sau depozit şi analize pe care le fac ei instant şi nu ne permitem să nu avem produse de calitate", a mai declarat Ion Păunel.

Şi producătorul Tomel Băeţică din Izbiceni a dat asigurări despre calitatea tomatelor, despre care afirmă că sunt îngrijite cu atenţie şi dedicare, chiar şi sacrificii, şi tratate exclusiv cu produse omologate.

"Cumpărătorii, eu sunt convins că vor fi mulţumiţi pentru că tomatele noastre sunt crescute cu grijă. Adică nu vă imaginaţi câtă grijă... Acordăm mai multă grijă lor decât nouă la momentele astea. Pentru că este investiţia noastră de un an aici. Adică noi ne ducem sau nu ne ducem la doctor dacă avem o problemă, în schimb plantele le tratăm şi le îngrijim pentru toate tipurile de probleme. Tomatele noastre sunt crescute cu produse omologate, fertilizate cu produse omologate şi noi suntem prea săraci să folosim produse cum se folosesc în alte ţări, cum sunt folosite în Turcia la scară largă produse care în ţările UE nu mai sunt permise, nu sunt omologate. Dar tomatele noastre sunt produse cu fertilizanţi relativ bio şi tratamentele cu produse omologate, care se metabolizează la nivel de frunză. Nu ajung în fruct niciodată, iar timpii de pauză sunt respectaţi exact. Chiar astăzi au venit domnii ingineri de la Agenţia Naţională Fitosanitară în vizită să preleveze probe pentru a fi trimise la laborator pentru a fi verificate de reziduuri de pesticide", a mai spus Tomel Băeţică.

***

El este şi unul dintre fermierii înscrişi în acest an în programul naţional de susţinere a cultivării legumelor în spaţii protejate. Băeţică ţine să sublinieze că banii din ajutorul financiar obţinut de la stat i-a folosit în principal să îşi dezvolte în anii anteriori ferma de solarii, mai puţin pentru costurile de cultivare propriu-zisă.

În judeţul Olt, până în prezent, potrivit directorului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Ion Drăgoi, s-au înscris în acest program aproximativ 3.000 de producători de tomate extratimpurii şi timpurii, care au plantat tomate în solarii pe o suprafaţă de aproximativ 750 de hectare.

"Până acum avem aproximativ 3.000 de fermieri înscrişi în programul pentru legume. Suprafaţa totală cultivată cu tomate în spaţii protejate de către aceşti fermieri este de circa 750 de hectare. Înscrierile continuă până pe 15 aprilie şi estimăm că vom avea undeva la 4.000 de fermieri. Sunt mai puţini decât în anul precedent, pentru că au comasat suprafeţele, dar sigur vom avea o suprafaţă totală mai mare faţă de anul trecut", a declarat Ion Drăgoi, pentru AGERPRES.

În anul 2025, în judeţul Olt au beneficiat de ajutorul de minimis pentru susţinerea cultivării legumelor în spaţii protejate 4.965 de fermieri care au cultivat legume pe o suprafaţă totală de aproape 1.200 hectare de sere şi solarii. Fermierii au primit în total aproape 88,5 milioane lei.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a informat, la începutul lunii februarie, că a deschis perioada de înscriere în Programul Tomata, schema de ajutor de minimis pentru susţinerea legumicultorilor care cultivă tomate şi alte legume în spaţii protejate.

Conform MADR, ajutorul financiar acordat este de 1,5 euro/mp, ceea ce echivalează cu 1.500 euro pentru fiecare 1.000 metri pătraţi de cultură realizată în spaţiu protejat. Valoarea totală pe care un fermier o poate primi într-o perioadă de trei ani nu poate depăşi 50.000 euro.

Fermierii interesaţi pot depune cererile de înscriere până pe 15 aprilie inclusiv, la Direcţiile Agricole Judeţene de care aparţin.

Culturile trebuie înfiinţate pe o suprafaţă minimă de 1.000 mp de spaţiu protejat, iar producătorii trebuie să respecte o serie de condiţii privind calendarul de livrare şi cantităţi produse şi valorificate.

Lista culturilor eligibile în acest program include, pe lângă tomate, şi alte legume precum ardei, castraveţi, vinete, salată sau spanac, cu condiţia ca fiecare dintre acestea să fie cultivate conform cerinţelor de producţie minimă.

Legumicultorii pot folosi ajutorul pentru a sprijini costurile de producţie, precum şi investiţiile în solarii şi sere.