Modificare a Codului fiscal pentru eliminarea supraimpozitării contractelor part-time. Document din Senat

Românii ar putea scăpa de supraimpozitarea contractelor de muncă part-time. În acest sens a fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal.

Potrivit prevederilor art. 146 'Stabilirea și plata contribuțiilor de asigurări sociale' alin. (57) și ale art. 168 'Stabilirea și plata contribuției de asigurări sociale de sănătate' alin. (61) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, contractele de muncă cu timp parțial sunt supuse aceluiași regim de contribuții sociale precum contractele cu normă întreagă.

Potrivit expunerii de motive a proiectului, deși acest sistem fiscal a fost abrogat în anul 2019, prin Ordonanța Guvernului nr. 16 din 15 iulie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, ministrul finanțelor de la acel moment a considerat oportună reintroducerea supraimpozitării contractelor de muncă cu timp parțial, argumentând în mod eronat:

• că toți angajatorii din România sunt susceptibili de a încălca legislația în vigoare, prin încheierea unor contracte de muncă cu timp parțial, în vederea optimizării cheltuielilor cu salariile (muncă la gri) și în scopul fraudării veniturilor bugetare;
• că, prin introducerea suprafiscalizării contractelor de muncă cu timp parțial, toate contractele de muncă se vor transforma imediat în contracte de muncă cu normă întreagă;
  că veniturile bugetului de stat (impozit pe salarii, contribuții de asigurări sociale și de sănătate) vor crește instantaneu;
• că, prin aceste măsuri, munca nedeclarată va dispărea din România.

Din păcate, spun iniţiatorii propunerii legislative, efectele supraimpozitării muncii cu timp parțial au fost exclusiv negative.

Modificările propuse şi efectele scontate

Pentru motivele deja invocate, iniţitorii propun eliminarea prevederilor referitoare la supraimpozitarea contractelor de muncă cu timp parțial. Deși măsura ar putea să genereze, pe termen foarte scurt, un relativ impact bugetar, pe termen mediu și lung, efectele vor fi exclusiv pozitive, după cum urmează:

• va contribui la diminuarea șomajului, în special în rândul tinerilor NEET, aceasta fiind categoria de vârstă care apelează cel mai frecvent la contractele cu timp parțial de lucru;
• va debirocratiza activitatea angajatorilor (mai puține declarații, mai puține formalități) și va crește competitivitatea firmelor românești (utilizarea factorului muncă în funcție de necesități);
• va avea un impact pozitiv asupra mai multor componente ale bugetului general consolidat: venituri mai mari din impozite/contribuții pe salarii, din TVA și accize, precum și o diminuare a cheltuielilor de asistență socială (indemnizații de șomaj, cheltuieli pentru integrarea șomerilor pe piața muncii etc.);
• angajații vor beneficia de protecția statului, de servicii de sănătate și de contribuții la fondurile de pensii, se arată în document.