DCBusiness Finante Instrumentele financiare ale UE, folosite sub potențial. Auditorii cer măsuri urgente

Instrumentele financiare ale UE, folosite sub potențial. Auditorii cer măsuri urgente

Bani
Statele membre ale Uniunii Europene nu folosesc la capacitate maximă potențialul instrumentelor financiare din cadrul Politicii de Coeziune, iar fondurile rambursate nu sunt reinvestite suficient pentru a multiplica impactul proiectelor finanțate – aceasta este concluzia unui nou raport al Curții de Conturi Europene (CCE), publicat miercuri. Auditorii avertizează că o parte considerabilă a finanțărilor disponibile a rămas neutilizată în perioada de eligibilitate, iar Comisia Europeană nu a monitorizat adecvat modul în care sunt reinjectați banii.

Bani rambursați, dar nereturnați în economie: un „efect de reînnoire” ratat

Instrumentele financiare sunt concepute tocmai pentru a aduce un plus de eficiență politicii de coeziune: odată ce beneficiarii rambursează sumele primite, acestea pot fi folosite din nou pentru finanțarea altor proiecte. Raportul CCE arată însă că, în multe cazuri, banii au rămas blocați în mecanisme administrative și nu au mai ajuns la noi beneficiari în timpul perioadei de eligibilitate.

„Fondurile politicii de coeziune au fost reutilizate într-o anumită măsură, dar fără să-și atingă potențialul maxim. Comisia nu a verificat în profunzime datele raportate de statele membre și nu avem o imagine clară asupra sumelor efectiv reinvestite”, a declarat Alejandro Blanco Fernandez, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de audit.

Evoluția alocărilor: de la 16,9 miliarde la 31 de miliarde și înapoi la 19,4 miliarde

Potrivit raportului, utilizarea instrumentelor financiare la nivelul UE a evoluat astfel:

  • 2007–2013: 16,9 miliarde euro

  • 2014–2020: 31 miliarde euro

  • 2021–2027: 19,4 miliarde euro (fără a include realocările făcute în contextul pandemiei)

Per total, aproximativ 5% din bugetul politicii de coeziune a fost implementat prin instrumente financiare în cele trei perioade. Toate statele UE au folosit aceste mecanisme, cu excepția Irlandei și Luxemburgului.

Citește și: Mecanism nou pentru proiectele suspendate din PNRR

Obstacolele identificate de auditori: presiunea administrativă, investițiile pe termen lung și atragerea investitorilor privați

Auditul evidențiază mai multe motive care au frânat reinvestirea banilor:

Presiunea asupra statelor membre de a utiliza mai întâi întreaga alocare inițială, înainte de a recicla fonduri.

Natura investițiilor, multe dintre ele cu orizont lung de implementare, ceea ce încetinește fluxul de rambursări.

Accentul excesiv pe atragerea investitorilor privați, care poate întârzia procesele decizionale.

În perioada 2014–2020, din 61 de instrumente financiare auditate, doar 12 au reinvestit o parte din sumele rambursate în noi proiecte. Alte 19 instrumente au folosit banii pentru costuri și comisioane de gestiune, fără a genera valoare economică suplimentară.

„Fondurile moștenite” – reinvestite, dar cu riscul de a fi transformate în granturi

După încheierea perioadei de eligibilitate, sumele rambursate („fondurile moștenite”) au fost, în general, redirecționate spre obiectivele politicii de coeziune. Totuși, legislația UE permite transformarea acestor fonduri în granturi, ceea ce reduce tocmai eficiența sistemului bazat pe reutilizare succesivă.

Auditorii atrag atenția că noul cadru juridic include o cerință clară privind reinvestirea banilor, însă regulile nu sunt suficient de precise pentru a asigura utilizarea automată și completă a fondurilor rambursate.

CCE cere Bruxellesului și statelor membre să maximizeze utilizarea fondurilor rambursate

Curtea recomandă Comisiei Europene și statelor membre:

  • încurajarea reutilizării imediate a sumelor rambursate, înainte de solicitarea unor finanțări suplimentare;

  • utilizarea reutilizării automate ca practică standard;

  • monitorizarea precisă a reinvestirilor și raportarea transparentă.

Potrivit auditorilor, aceste măsuri ar permite multiplicarea efectului fondurilor și ar crește eficiența pe termen lung a politicii de coeziune, oferind acces la finanțare unui număr mai mare de proiecte și beneficiari.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.