Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat în dezbatere publică un proiect amplu de Ordonanță de Urgență care schimbă fundamental modul în care sunt gestionate proiectele din PNRR. Documentul introduce liste de proiecte eligibile pentru continuare, noi proceduri de regularizare financiară, condiții stricte pentru realocarea fondurilor și mecanisme prin care investițiile care nu mai pot fi acoperite din granturi europene pot fi trecute pe bugetul de stat. Miza centrală: evitarea unor blocaje majore generate de modificarea PNRR și de supracontractarea masivă a investițiilor. 

Proiectul pornește de la riscurile identificate după renegocierea PNRR

Potrivit Notei de Fundamentare, modificarea PNRR – aprobată de Comisia Europeană în 17 noiembrie 2025 – a dus la eliminarea sau reducerea finanțării pentru un număr mare de proiecte, în condițiile în care România contractase investiții cu mult peste bugetul disponibil. Această supracontractare, combinată cu creșterile de prețuri, întârzierile contractorilor și lipsa unui mecanism unitar de monitorizare, a generat un risc fiscal și operațional major. 

În lipsa unui cadru de intervenție, Guvernul avertizează că proiectele blocate pot deteriora infrastructura existentă, pot crea disfuncționalități în trafic, pot duce la litigii costisitoare și pot produce un impact negativ asupra situației financiare a beneficiarilor publici. 

Citește și: România poate primi fonduri UE record în 2026, pe fondul întârzierilor din Ungaria

Liste speciale pentru proiectele suspendate: selecție pe criterii stabilite prin ordin

Unul dintre elementele centrale ale proiectului este crearea unor liste de proiecte eligibile pentru continuare, după suspendarea contractelor în baza 41/2025. Aceste liste vor fi întocmite de coordonatorii de reforme și investiții, împreună cu autoritățile de implementare și beneficiarii implicați. 

Selecția nu se va face aleatoriu, ci pe baza unor criterii clare – de la stadiul fizic, relevanță, impact economic, situație juridică, valoare rămasă de executat – criterii ce vor fi aprobate prin ordin al ministrului de resort, cu avizul MIPE, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței. Listele vor fi apoi supuse aprobării Guvernului prin memorandum.

În practică, acest mecanism decide ce investiții pot fi continuate cu fonduri europene și care vor fi eliminate sau trecute pe finanțare națională.

Regularizarea financiară devine obligatorie: raportări stricte și retrageri din conturile de venituri ale statului

Proiectul introduce un mecanism clar de regularizare a sumelor deja încasate în bugetul de stat, pentru investițiile care nu mai sunt finanțate din granturile PNRR. Coordonatorii de reformă trebuie să raporteze Ministerului Finanțelor și MIPE toate sumele virate pentru proiectele eliminate, într-un termen limită de 30 de zile. 

După centralizare, Ministerul Finanțelor – prin Autoritatea de Certificare și Plată – va proceda la retragerea acestor sume și la reașezarea lor în conturile corespunzătoare, pentru a „curăța” execuția bugetară și a evita situațiile în care România raportează venituri din proiecte care nu mai au acoperire în finanțarea europeană. 

Acest proces este esențial pentru pregătirea cererilor de plată și pentru evitarea corecțiilor financiare.

Proiectele pot trece pe bugetul național: acte adiționale obligatorii

Proiectul de permite coordonatorilor de reformă să încheie acte adiționale prin care finanțarea nerambursabilă europeană să fie redusă și înlocuită cu fonduri de la bugetul de stat sau din alte surse publice. Beneficiarii vor fi obligați să își modifice bugetele inițiale și să închidă corespunzător raportările financiare asociate PNRR. 

Această ajustare ar urma să devină principalul instrument pentru salvarea unor proiecte începute, dar eliminate din finanțarea europeană după renegocierea PNRR.

Împrumuturile locale: avize anulate automat, noi convenții după notificarea MIPE

Proiectul clarifică și situația unităților administrativ-teritoriale care primiseră avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale pentru partea de cofinanțare, însă ulterior proiectele lor au fost suspendate. În acest caz, avizul se anulează automat, iar autoritățile locale trebuie să transmită notificarea primită și să semneze convenții actualizate cu Ministerul Finanțelor. 

Scopul este evitarea împrumuturilor contractate pentru proiecte rămase fără finanțare europeană.

De ce este necesară ordonanța: risc fiscal major și presiunea termenelor din PNRR

Nota de fundamentare a ordonanței descrie o situație fără precedent: România are un PNRR modificat, cu sacrificarea unor investiții și cu risc real ca anumite proiecte să rămână neterminate în absența unei intervenții rapide.

Documentul indică explicit că:

• PNRR avea 518 jaloane și 179 măsuri, cu un buget total de 28,5 miliarde euro;

• supracontractarea și creșterea costurilor au depășit capacitatea reală de implementare;

• proiecte suspendate pot crea efecte economice negative și litigii costisitoare;

• lipsa unui cadru procedural unitar blochează deciziile rapide și produce haos financiar. 

Ordonanța vizează reducerea riscurilor sistemice și recalibrarea portofoliului de investiții, astfel încât România să își poată îndeplini jaloanele rămase și să evite pierderea unor sume semnificative.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.