Europa pregătește un nou șoc al dobânzilor. Cum pot fi loviți românii

Inflația accelerează în marile economii europene, iar perspectiva unor credite mai ieftine se îndepărtează. Piețele anticipează încă patru majorări ale dobânzilor Băncii Centrale Europene în următoarele 12 luni, conform Reuters. Pentru România, riscul este scumpirea finanțării în euro și prelungirea perioadei cu dobânzi ridicate.

Cele patru majorări reprezintă așteptările investitorilor, nu un calendar aprobat de BCE. Banca centrală precizează că decide de la o ședință la alta, în funcție de date, fără să se angajeze anticipat asupra unei traiectorii a dobânzilor.

Inflația urcă până la 5% în Spania

Datele naționale pentru septembrie indică o inflație anuală de 5% în Spania, 4,1% în Italia, 3,4% în Franța și 3,3% în Germania. Pentru întreaga zonă euro, economiștii consultați de Reuters estimează 3,6%, față de 3,2% în august.

Cifra pentru septembrie nu este încă rezultatul oficial pentru blocul monetar. Eurostat va publica estimarea preliminară vineri, 2 octombrie, potrivit calendarului instituției. 

Presiunea vine în special din energie. În proiecțiile sale din septembrie, BCE arată că scumpirea petrolului, gazelor și carburanților alimentează inflația, iar creșterea costurilor se poate transmite treptat către bunuri și servicii.

Instituția semnalează inclusiv perturbările aprovizionării cu produse petroliere și marjele ridicate de rafinare pentru motorină. 

Scenariul advers: inflație de 4% la cumpăna dintre ani

Scenariul advers al BCE indică o inflație de 4% în trimestrul IV din 2026 și în trimestrul I din 2027, conform Reuters.

Acesta este un scenariu de risc, distinct de prognoza centrală. În scenariul de bază publicat în septembrie, BCE anticipa o inflație de 3,6% în ultimul trimestru al acestui an și o medie anuală de 2,5% în 2027. Evoluția depinde în mare măsură de durata și intensitatea șocului energetic.

BCE a majorat deja în septembrie cele trei dobânzi principale cu 0,25 puncte procentuale. Dobânda facilității de depozit a ajuns la 2,50%, cu aplicare din 16 septembrie, potrivit comunicatului instituției.

Cum poate crește rata unui credit în euro

Pentru debitorii din România, cel mai direct canal de transmitere este creditul în euro cu dobândă variabilă, atunci când contractul folosește Euribor.

Euribor măsoară costul finanțării în euro pe piața monetară și este calculat pentru mai multe scadențe, inclusiv trei, șase și 12 luni, potrivit Institutului European al Piețelor Monetare, administratorul indicelui. 

Într-un contract în care dobânda este formată din Euribor plus o marjă fixă, creșterea indicelui se transmite în dobânda plătită de client, la data de actualizare prevăzută în contract. Același mecanism poate funcționa pentru leasingurile în euro care au dobândă variabilă legată de acest indice.

O majorare a dobânzii BCE nu înseamnă însă că toate ratele cresc imediat sau cu aceeași sumă. Efectul depinde de evoluția Euribor, de soldul finanțării, de perioada rămasă și de clauzele contractuale. Pentru finanțările cu dobândă fixă, costul rămâne cel stabilit pe durata perioadei fixe.

Statul și companiile pot plăti mai mult pentru împrumuturi

Pentru România, o nouă înăsprire a politicii monetare europene ar putea pune presiune și pe costul împrumuturilor externe. Aceasta este o posibilă consecință economică, nu o scumpire deja stabilită pentru fiecare emisiune de obligațiuni.

Atunci când investitorii pot obține randamente mai mari în euro, pot cere dobânzi mai ridicate și pentru finanțarea statului român sau a companiilor. Costul final depinde însă și de riscul perceput al debitorului, de situația bugetară și de condițiile existente în momentul împrumutului.

Pentru firme, finanțarea mai scumpă poate amâna investițiile și poate majora costurile proiectelor. Pentru buget, presiunea apare la împrumuturile noi și la refinanțarea datoriilor ajunse la scadență.

Mai puțin spațiu pentru ieftinirea creditelor în lei

Dobânzile BCE nu stabilesc direct nivelul IRCC și nici dobânda de politică monetară a BNR. Totuși, un mediu european cu dobânzi mai mari poate complica reducerea costurilor de finanțare din România.

Din perspectiva mecanismului economic, diferența dintre dobânzile în lei și cele în euro influențează atractivitatea plasamentelor și mișcările de capital. O reducere a dobânzilor interne trebuie evaluată și în raport cu presiunile asupra cursului și cu inflația din România.

Prin urmare, semnalul pentru debitori este unul de prudență: ieftinirea creditelor poate întârzia, iar cei cu finanțări variabile în euro sunt expuși mai direct unei noi creșteri a dobânzilor europene.