Document: Reintroducerea unui drept pierdut de români după adoptarea noii legi a pensiilor

Potrivit datelor Agenţiei Europene pentru Mediu şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în România mor anual înjur de 20.000 de persoane din cauze asociate poluării şi radiaţiilor.

Numărul exact al persoanelor afectate de poluare şi radiaţii este dificil cuantificabil, dar anumite zone ale României sunt, fără îndoială, mai afectate din cauza unor activităţi desfăşurate în proximitate, precum: extracţia, prepararea şi arderea cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a minereurilor de uraniu, a minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf prelucrarea ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafmos şi neparafinos sau distilarea ţiţeiului în vederea producerii păcurii şl a uleiurilor.

Emisiile de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu, precum şi radiaţiile din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, au efecte nocive asupra sănătăţii persoanelor. în contextul dezvoltării legislaţiei europene şi naţionale cu privire la mediu, este necesară o abordare multidimensională.

Oferirea unei posibilităţi de pensionare anticipată din cauze asociate poluării, emisiilor de gaze cu efect de seră şi radiaţiilor se înscrie într-un proiect mai larg de despăgubire a persoanelor afectate. Potrivit art. 5, lit. e) din O.EI.G. 195/2005 privind protecţia mediului, statul garantează dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit. Diferite studii subliniază dificultatea stabilirii legăturii cauzale între prejudiciul suferit şi factorii de mediu.

În acest context, statul are datoria de a garanta, pe lângă despăgubiri individuale, şi anumite forme de compensare colectivă a impactului negativ pe care locuirea în zonele afectate îl are asupra sănătăţii şi a speranţei de viaţă, aspect care s-a reflectat în abordarea aleasă de către legiuitori, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Propunerea legislativă

Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevedea, la art. 65, alin (5) reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare pentru persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluare. Abrogarea Legii nr.263/2010 prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, şi, implicit, a prevederii reducerii vârstei standard de pensionare, este o nedreptate cauzată persoanelor afectate.

Prezenta iniţiativă are drept scop reintroducerea mecanismului de reducere a vârstei standard de pensionare cu 2 ani pentru persoanele din anumite zone afectate de poluare. Această iniţiativă ar permite nu doar o formă de compensare din partea Statului, ci şi un tratament coerent şi egal între cetăţenii din aceste zone, fiind injustă privarea lor de facilitatea reducerii vârstei standard de pensionare după ce acest mecanism a fost în vigoare timp de mai bine de 13 ani. Abrogarea prevederii este contrară principiului predictibilităţii, în special dat fiind faptul că situaţia poluării nu s-a îmbunătăţit în zonele respective pentru a putea justifica eliminarea facilităţii.

Documentul poate fi studiat aici.