Chiar și în aceste condiții, nivelul fluviului va rămâne sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s.
Evoluția debitului Dunării este importantă și pentru sectorul energetic, în condițiile în care nivelul foarte scăzut al apei a dus, în vara acestui an, la oprirea ambelor reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă.
La stația hidrometrică Baziaș, la intrarea în țară, debitul Dunării va ajunge la 3.200 mc/s până la finalul intervalului de prognoză. În aval de Porțile de Fier, debitele vor avea, în general, o tendință de creștere. Valorile estimate rămân însă sub media multianuală pentru această perioadă, de 4.700 mc/s.
În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s și un debit minim de 1.400 mc/s.
Reactoarele de la Cernavodă au fost repornite după mai bine de trei luni
Debitul foarte scăzut al Dunării a avut consecințe directe asupra sistemului energetic național. În vara acestui an, fluviul a atins unele dintre cele mai mici valori din istorie, iar situația a impus oprirea ambelor unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Cele două reactoare asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a României. După mai bine de trei luni de întrerupere, ambele unități au revenit în Sistemul Energetic Național și au atins puterea nominală. Unitatea 2 a ajuns la acest nivel pe 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie 2026.
Risc de viituri rapide pe râurile mici
În ceea ce privește râurile interioare, INHGA estimează creșteri ale debitelor medii zilnice, ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării apelor. Hidrologii avertizează asupra posibilității unor scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie. De asemenea, pot apărea viituri rapide pe râurile mici, cu efecte de inundații locale.
Pe unele râuri din zonele de deal și de munte sunt posibile creșteri de niveluri și debite, cu depășiri ale Cotelor de Apărare.
Ce zone vor avea cele mai mici debite în noiembrie
Potrivit estimărilor INHGA, în noiembrie 2026, regimul hidrologic se va situa, în general, între 30% și 50% din mediile multianuale lunare. Valori mai ridicate, între 50% și 80%, sunt estimate pe râurile din bazinele hidrografice Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița și Trotuș, precum și în bazinul superior și mijlociu al Oltului.
Aceeași categorie include bazinele superioare ale Buzăului și Prutului și cursul Siretului. Cele mai mici valori, sub 30% din mediile multianuale lunare, sunt estimate pe râurile din bazinele hidrografice Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad.