Sentimentul companiilor europene s-a îmbunătățit în industrie și servicii față de iunie, dar îngrijorările privind inflația și datoria publică au crescut. Un sondaj BusinessEurope, organizație care reunește 42 de federații de afaceri și reprezintă aproximativ 25 de milioane de companii, arată că ponderea firmelor industriale cu o evaluare negativă a situației a scăzut de la 62% în iunie la 33%. În servicii, procentul a coborât de la 50% la 30%.
Așteptările privind investițiile s-au îmbunătățit, în special în industrie, dar estimarea creșterii investițiilor pentru întregul an a fost redusă. Cu alte cuvinte, companiile sunt mai puțin pesimiste decât în vară, însă această schimbare nu înseamnă că investițiile vor accelera automat sau că riscurile economice au dispărut.
Inflația revine în centrul îngrijorărilor
Aproape jumătate dintre membrii BusinessEurope au spus că sunt foarte preocupați de inflație, față de 40% în iunie. O altă proporție apropiată a declarat că este îngrijorată într-o măsură mai redusă. Sondajul indică astfel o tensiune între îmbunătățirea sentimentului de afaceri și creșterea temerilor privind costurile.
În zona euro, inflația anuală a ajuns la 4% în octombrie, iar prețurile energiei au urcat cu 20% față de anul anterior. Reuters notează că energia și alimentele au contribuit la creșterea presiunilor asupra prețurilor. Pentru companii, energia poate afecta costurile de producție, transport și depozitare, iar scumpirile pot ajunge ulterior în prețurile finale sau pot reduce marjele firmelor care nu reușesc să transfere integral costurile către clienți.
Sondajul nu spune că toate companiile europene se confruntă cu aceleași costuri. O fabrică energointensivă, o firmă de servicii și un comerciant au structuri de cheltuieli diferite. De aceea, indicatorii BusinessEurope trebuie folosiți ca o imagine generală a climatului de afaceri, nu ca o măsură directă a situației fiecărei firme din România.
De ce apare și tema datoriei publice
Sondajul mai arată că firmele sunt tot mai critice față de politicile fiscale naționale. Peste jumătate dintre respondenți consideră că politica fiscală a propriei țări este prea expansionistă, iar BusinessEurope avertizează că datoria în creștere, costurile mai mari ale dobânzilor și consolidarea fiscală întârziată pot face unele economii mai vulnerabile.
Pentru mediul de afaceri, finanțele publice contează prin mai multe canale. O datorie mare poate duce la costuri de împrumut mai ridicate pentru stat, iar evoluția acestora poate influența condițiile de finanțare din economie. În același timp, măsurile de reducere a deficitului pot schimba taxele, investițiile publice sau programele de sprijin pentru companii.
Rezultatele BusinessEurope nu oferă o valoare separată pentru România. Unghiul local trebuie construit prin discuții cu organizațiile patronale și cu companii din sectoare diferite: dacă optimismul privind investițiile se regăsește și în România, dacă presiunea costurilor energetice le afectează planurile și ce așteaptă firmele de la bugetele naționale. Fără aceste date locale, concluzia sigură rămâne cea europeană: pesimismul s-a redus, dar temerile privind inflația și finanțele publice au crescut.