Finalul lunii iulie aduce două teste importante pentru finanțele României. Ministerul Finanțelor va încerca să atragă încă 900 de milioane de lei prin obligațiuni cu scadențe în 2031 și 2040. Randamentele acceptate la aceste licitații vor arăta dacă statul reușește să își stabilizeze costurile de finanțare sau dacă investitorii vor cere dobânzi mai mari pentru a continua să împrumute România.
Datele Băncii Naționale arată că, față de începutul anului, costurile nu au explodat, dar statul plătește mai mult pe mai multe scadențe medii și lungi. În același timp, cererea investitorilor a devenit vizibil mai prudentă, iar unele licitații din iulie nu au atras nici măcar suma anunțată de Ministerul Finanțelor.
Ultimul împrumut: 802 milioane de lei la un randament de 6,48%
La licitația organizată în 23 iulie, cu decontare pe 27 iulie, Ministerul Finanțelor a redeschis o emisiune de obligațiuni scadentă în aprilie 2029. Statul a atras 802,2 milioane de lei, foarte aproape de valoarea de referință de 800 de milioane de lei.
Băncile și investitorii au depus însă oferte de numai 972,2 milioane de lei, ceea ce înseamnă o cerere de aproximativ 1,22 ori mai mare decât suma programată. Randamentul mediu acceptat a fost de 6,48% pe an, iar randamentul maxim a ajuns la 6,49%.
Licitația nu poate fi considerată un eșec, deoarece statul a obținut întreaga sumă urmărită. Nivelul relativ redus al ofertelor arată însă că investitorii nu s-au înghesuit să cumpere, iar Ministerul Finanțelor a avut o marjă mai mică de negociere decât la începutul anului.
Aceeași scadență, dobândă mai mare și cerere mai mică
Una dintre cele mai clare comparații poate fi făcută pe obligațiunea care ajunge la maturitate în octombrie 2029.
La licitația de la sfârșitul lunii ianuarie, Ministerul Finanțelor a primit oferte de peste 3 miliarde de lei pentru o valoare programată de 800 de milioane de lei. Randamentul mediu a fost atunci de 6,22%.
La redeschiderea aceleiași emisiuni din 8 iulie, ofertele au scăzut la aproximativ 1,47 miliarde de lei, tot pentru o valoare de referință de 800 de milioane de lei. Randamentul a urcat la 6,45%. Cererea raportată la suma programată a coborât astfel de la aproximativ 3,8 ori la începutul anului la 1,84 ori în iulie.
Diferența de 0,23 puncte procentuale pare redusă, dar înseamnă, orientativ, un cost anual suplimentar de aproximativ 2,3 milioane de lei pentru fiecare miliard de lei împrumutat în condiții similare.
Licitația pentru obligațiunile din 2034 a fost sub nivelul programat
Un semnal și mai clar a venit de la obligațiunile scadente în iulie 2034.
În ianuarie, Ministerul Finanțelor a primit oferte de aproape 1,09 miliarde de lei pentru o licitație de 600 de milioane de lei. Statul a atras întreaga sumă, la un randament mediu de 6,67%.
La licitația din 16 iulie, decontată pe 20 iulie, valoarea anunțată a fost de 400 de milioane de lei, dar ofertele investitorilor au însumat numai 250,3 milioane de lei. Ministerul a acceptat 240,3 milioane de lei, la un randament de 6,78%.
Practic, cererea a acoperit doar aproximativ 63% din suma urmărită. Statul a preferat să împrumute mai puțin decât să accepte randamente și mai ridicate, semn că pe maturitățile lungi există o limită până la care Ministerul Finanțelor este dispus să majoreze costul.
O situație asemănătoare s-a observat și în cazul obligațiunilor scadente în aprilie 2035. În ianuarie, ofertele au depășit valoarea programată, în timp ce în iulie investitorii au subscris numai 478,3 milioane de lei la o licitație de 700 de milioane de lei. Randamentul a rămas, totuși, relativ stabil, la 6,65%, față de 6,67% în ianuarie.
Nu toate dobânzile au crescut
Evoluția nu este identică pe toate scadențele. La certificatele de trezorerie pe 12 luni, randamentul din iulie a fost de 6,08%, același cu cel înregistrat la prima licitație similară din ianuarie.
Pentru obligațiunile scadente în iulie 2033, randamentul a coborât ușor, de la 6,68% în ianuarie la 6,65% în iulie. Cererea a fost însă mai redusă: ofertele au scăzut de la peste 1,8 miliarde de lei la aproximativ 1,11 miliarde de lei, pentru aceeași valoare de referință de 700 de milioane de lei.
Datele indică, așadar, mai degrabă o deteriorare moderată a apetitului investitorilor decât o creștere generalizată și abruptă a dobânzilor. Statul găsește în continuare bani pe piață, dar nu mai beneficiază de suprasubscrierile foarte mari observate la începutul anului.
Ultimele două teste ale lunii
Calendarul modificat al Ministerului Finanțelor mai include două licitații importante.
În 27 iulie este programată redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2031, cu o valoare de referință de 700 de milioane de lei. La ultima operațiune pentru aceeași obligațiune, derulată în iunie, randamentul mediu a fost de 6,65%, iar Ministerul a atras 719,8 milioane de lei.
Ultima licitație a lunii va avea loc în 30 iulie și vizează obligațiuni cu scadența în iulie 2040. Valoarea programată este mai redusă, de 200 de milioane de lei, însă maturitatea de 14 ani transformă operațiunea într-un test important pentru încrederea pe termen lung.
La precedenta redeschidere a acestei emisiuni, în luna iunie, statul a acceptat un randament mediu de 7,01%. Dacă și licitația de la sfârșitul lui iulie se va închide în jurul sau peste pragul de 7%, România va continua să plătească un cost ridicat pentru împrumuturile pe termen lung.
România trebuie să găsească aproape 279 de miliarde de lei
Miza este mult mai mare decât cele câteva sute de milioane de lei puse în joc la fiecare licitație.
BNR estimează că necesarul brut de finanțare al sectorului guvernamental ajunge în 2026 la aproximativ 278,5 miliarde de lei, echivalentul a 13,6% din PIB. Suma include atât finanțarea deficitului bugetar, cât și refinanțarea datoriei care ajunge la scadență.
Banca centrală avertizează că finanțarea rămâne relativ restrictivă, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung continuă să se situeze la niveluri ridicate atât din perspectivă istorică, cât și în comparație cu alte economii din Europa Centrală și de Est.
Bugetul pentru 2026 a fost construit pe un deficit cash de 6,2% din PIB. La sfârșitul lunii mai, deficitul acumulat era de 35,94 miliarde de lei, reprezentând 1,75% din PIB, potrivit Ministerului Finanțelor.
Agențiile de rating urmăresc aceleași semnale
Costurile de finanțare sunt analizate atent și de agențiile de rating. Fitch a confirmat în februarie ratingul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, iar S&P a menținut în luna mai același calificativ, tot cu perspectivă negativă. Moody’s evaluează România la „Baa3”, de asemenea cu perspectivă negativă. Toate cele trei calificative sunt pe ultima treaptă recomandată investițiilor.
Ultimele licitații din iulie nu vor decide singure soarta ratingului de țară. Ele vor oferi însă o imagine rapidă asupra încrederii investitorilor: cât de mulți bani sunt dispuși să ofere statului, pe ce perioadă și, mai ales, la ce dobândă.
Deocamdată, concluzia este nuanțată. România se poate finanța în continuare, însă pe mai multe scadențe plătește puțin mai mult decât la începutul anului. Mai important, cererea a slăbit, iar investitorii sunt mai selectivi. Dacă ultimele două licitații vor aduce din nou randamente apropiate de 7% și subscrieri modeste, presiunea asupra bugetului va rămâne ridicată.