Buget 2026. Ce se întâmplă cu salariile, pensiile și beneficiile sociale

Guvernul menține și în 2026 o serie de măsuri restrictive privind cheltuielile publice, printre care înghețarea salariilor bugetarilor, a pensiilor și a unor beneficii sociale, potrivit proiectului de lege privind plafoanele unor indicatori fiscal-bugetari pentru anul viitor, pus în dezbatere de Ministerul Finanțelor.

Documentul face parte din strategia de consolidare fiscală asumată de România în contextul deficitului bugetar ridicat și al procedurii de deficit excesiv în care se află țara.

Salariile bugetarilor rămân la nivelul din 2025

Proiectul prevede menținerea în 2026 a nivelului salariilor de bază pentru personalul plătit din fonduri publice la nivelul acordat în luna decembrie 2025. Aceeași regulă se aplică și sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor sau altor drepturi salariale, care nu vor putea depăși nivelul din finalul anului 2025.

De asemenea, pentru personalul bugetar nu vor fi acordate în 2026 prime, bonusuri sau alte beneficii de natură salarială, cu excepția unor drepturi prevăzute de legislația specifică.

În plus, orele suplimentare nu vor fi plătite în bani, ci vor fi compensate cu timp liber în următoarele 90 de zile.

Citește și: Bugetul pe 2026 promite investiții record, dar ascunde un deficit uriaș

Pensiile și alocațiile rămân la același nivel

Măsurile de limitare a cheltuielilor vizează și sistemul de protecție socială. Proiectul de lege prevede menținerea pensiilor din sistemul public la nivelul plătit în decembrie 2025, fără indexări sau majorări în cursul anului 2026.

De asemenea, punctul de referință utilizat pentru calculul pensiilor va rămâne la nivelul actual, iar indicatorul social de referință nu va fi modificat.

În același timp, alocațiile de stat pentru copii și alte indemnizații sociale vor rămâne la nivelul stabilit la sfârșitul anului 2025.

Angajările la stat rămân limitate

Pe lângă înghețarea veniturilor, proiectul menține și restricțiile privind angajările în sectorul public, măsură menită să limiteze creșterea cheltuielilor de personal.

Autoritățile vor trebui să gestioneze activitatea instituțiilor cu resursele existente, în condițiile în care guvernul încearcă să reducă presiunea asupra bugetului.

Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar

Menținerea acestor măsuri face parte din strategia de consolidare fiscală prin care România încearcă să reducă treptat deficitul bugetar și să își stabilizeze finanțele publice.

Potrivit proiectului de lege, deficitul bugetului general consolidat ar urma să fie limitat la 6,2% din PIB în 2026, în scădere față de nivelurile din anii precedenți, în condițiile în care România se află în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene.

Autoritățile susțin că disciplina bugetară și controlul cheltuielilor sunt necesare pentru a readuce deficitul pe o traiectorie descendentă în următorii ani.