Bolojan amenință miniștrii cu demiterea dacă România pierde bani din PNRR

Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, unde au fost analizate restanțele aferente cererilor de plată 3 și 4, dar și pregătirea cererilor 5 și 6, care trebuie depuse în 2026.

Revocări și răspundere politică

Mesajul premierului a fost fără echivoc: răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi „de două categorii”. Pe de o parte, răspundere politică pentru miniștri și secretari de stat – inclusiv revocări din funcție. Pe de altă parte, sancțiuni administrative pentru directorii și personalul din administrație care gestionează fondurile europene.

Semnalul este unul clar: dacă România pierde bani din PNRR, consecințele vor fi personale, nu doar instituționale.

Este pentru prima dată când, la acest nivel, se vorbește deschis despre pierderea funcției ca urmare directă a ratării jaloanelor din PNRR. În contextul în care termenul-limită pentru implementarea reformelor este 31 august 2026, presiunea asupra ministerelor crește semnificativ.

Citește și: Realitatea din spatele "recesiunii tehnice". Cosmin Marinescu: Riscuri și priorități pentru România în 2026

Sporurile pentru fonduri europene, condiționate de performanță

Un alt punct sensibil este legat de sporurile pentru gestionarea fondurilor europene. Premierul a transmis că nu se mai poate accepta situația în care funcționarii încasează sporuri în timp ce România pierde finanțări din cauza întârzierilor sau blocajelor administrative.

Mesajul introduce, practic, o legătură directă între performanță și remunerație în zona gestionării PNRR. În condițiile în care miza financiară este de miliarde de euro, Executivul transmite că nu va mai tolera întârzieri birocratice sau lipsă de coordonare.

Miza: miliarde de euro și credibilitatea României

România a încasat până în prezent puțin peste 10,7 miliarde de euro din PNRR, ceea ce reprezintă aproximativ 50% din valoarea totală a planului. Totuși, o parte din sume au fost primite doar parțial, iar cererile de plată 3 și 4 includ elemente restante.

Ultimele două cereri de plată – 5 și 6 – trebuie transmise în 2026, iar volumul de jaloane este considerabil, în special pentru cererea 6, care include 151 de ținte și reforme. Orice întârziere poate însemna blocarea plăților sau chiar pierderea unor fonduri.

În paralel, Ministerul Finanțelor a anunțat că bugetul pentru 2026 va asigura o cofinanțare națională de aproximativ 73 de miliarde de lei, cu 70% mai mult decât anul anterior. Cu alte cuvinte, presiunea este dublă: pe de o parte, să fie respectate reformele; pe de altă parte, să existe capacitatea administrativă de a cheltui eficient banii.

Ultimul an decisiv

Perioada 2025–2026 devine, astfel, decisivă pentru soarta PNRR. Guvernul trebuie să accelereze implementarea reformelor, să evite blocajele și să respecte calendarul agreat cu Comisia Europeană.

Prin avertismentul privind revocările și tăierea sporurilor, premierul transmite un mesaj de disciplină internă și responsabilizare directă. Rămâne de văzut dacă această presiune va accelera efectiv ritmul reformelor sau va genera tensiuni politice în interiorul Executivului.

Cert este că miza nu mai este doar una administrativă, ci și una personală pentru cei aflați la conducerea ministerelor și a structurilor care gestionează fondurile europene.