DCBusiness Finante Banca Mondială: Românii se scufundă în sărăcie

Banca Mondială: Românii se scufundă în sărăcie

Copii / Foto: Oana Pavelescu
Românii se confruntă cu cele mai mari rate ale sărăciei din UE se spune în cel mai recent raport al Băncii Mondiale și reflectă un peisaj al inegalității și dificultăților economice.

Inegalitatea și sărăcia în creștere

România rămâne în topul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai ridicate niveluri de sărăcie și excluziune socială, în ciuda progreselor economice semnificative realizate între 2016 și 2021. Potrivit unui raport recent al Băncii Mondiale, aproximativ o treime din populație era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2023, un record negativ în UE.

Datele evidențiază disparități semnificative între urban și rural. În timp ce rata sărăciei în zonele urbane este de doar 2,8%, aceasta urcă la 12,9% în mediul rural. De asemenea, inegalitatea este exacerbată de nivelul de educație: persoanele fără educație formală (16+) au o rată a sărăciei de 28,6%, comparativ cu 6,6% în rândul celor cu educație secundară.

Provocările sărăciei energetice

O problemă majoră cu care se confruntă românii în 2023 a fost sărăcia energetică, accentuată de creșterea prețurilor la energie. Aproximativ 13,6% dintre români au întâmpinat dificultăți în plata facturilor la utilități, iar această rată a ajuns la 28,3% în rândul celor care trăiesc în sărăcie. Măsurile de plafonare a prețurilor nu au fost suficiente pentru a proteja grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă singure sau beneficiarii de asistență socială.

Indicatorii economici și impactul inegalității

Inegalitatea rămâne o provocare persistentă, cu un indice Gini de 33,9 în 2022. Disparitățile dintre veniturile rurale și urbane, dar și între sexe, sunt printre cele mai mari din UE. Participarea femeilor în forța de muncă este semnificativ mai scăzută decât a bărbaților, agravând decalajul de gen.

În ciuda creșterilor salariale reale în anumite sectoare, cum ar fi construcțiile, și a încetinirii inflației, ritmul reducerii sărăciei monetare a încetinit în 2024. Un obstacol major rămâne șomajul în rândul muncitorilor mai puțin educați.

Perspective și soluții

Reformele fiscale recente au avut un impact pozitiv, însă există spațiu pentru îmbunătățirea politicilor redistributive. Eliminarea indexului de corecție a pensiilor și egalizarea vârstei de pensionare între bărbați și femei sunt măsuri așteptate să reducă inegalitățile. Cu toate acestea, progresul depinde de continuarea reformelor și de sprijinul acordat categoriilor vulnerabile.

România se află într-un punct critic. Deși a înregistrat progrese notabile în reducerea sărăciei, vulnerabilitățile economice, inegalitatea și excluziunea socială necesită acțiuni rapide și concertate.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.