ANAF, obligată să pună cifrele pe masă. Ce va trebui să afle contribuabilii

ANAF intră într-o nouă etapă de transparență instituțională. Fiscul va trebui să publice periodic informații despre deficitul de încasare a TVA, numărul și rezultatele inspecțiilor fiscale, sumele recuperate și sesizările penale transmise autorităților. Obligațiile fac parte din reforma administrației fiscale asumată de România prin PNRR.

Pentru contribuabili, schimbarea poate însemna mai mult decât apariția unor noi tabele pe site-ul ANAF. Datele vor permite evaluarea eficienței reale a controalelor, comparația rezultatelor de la un semestru la altul și verificarea modului în care instituția folosește informațiile primite prin e-Factura, SAF-T, e-Transport și celelalte sisteme de raportare fiscală.

În forma revizuită a PNRR, reforma structurală a ANAF și modificările destinate creșterii conformării fiscale sunt incluse în calendarul anului 2026. Componenta privind „transparența fiscală și raportarea publică cu privire la performanța ANAF” obligă instituția să publice periodic mai multe categorii de indicatori.

ANAF trebuie să calculeze de două ori pe an deficitul de TVA

Prima categorie de date vizează structura și nivelul estimativ al deficitului de încasare a TVA, cunoscut și sub denumirea de „VAT gap”.

Estimările trebuie publicate de două ori pe an, cu sprijinul Băncii Mondiale, și validate de Institutul Național de Statistică și Ministerul Finanțelor. Documentele fiscal-bugetare prevăd că prima publicare trebuie realizată în cursul anului 2026.

Deficitul de încasare a TVA reprezintă diferența dintre veniturile din TVA care ar trebui teoretic să ajungă la buget și sumele colectate efectiv. Indicatorul nu măsoară exclusiv frauda fiscală. Diferența poate fi influențată și de insolvențe, falimente, erori administrative, neplata obligațiilor sau alte forme de neconformare.

Miza este semnificativă. Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind decalajele fiscale, publicat în decembrie 2025 și bazat pe datele anului 2023, România avea un deficit de conformare la TVA de aproximativ 30%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Media europeană era de aproximativ 9,5%.

Publicarea unei estimări naționale de două ori pe an ar putea reduce decalajul dintre momentul în care apar problemele de colectare și momentul în care acestea sunt prezentate public. Rapoartele europene sunt realizate, în mod inevitabil, cu întârziere, deoarece necesită date statistice consolidate din toate statele membre.

Vor deveni publice rezultatele inspecțiilor fiscale

A doua obligație privește publicarea semestrială a statisticilor referitoare la inspecțiile fiscale, sumele recuperate și sesizările penale.

Documentele nu se limitează, astfel, la numărul controalelor desfășurate. ANAF va trebui să prezinte și rezultatele financiare ale activității sale, inclusiv cât din sumele urmărite a fost recuperat efectiv.

Diferența este importantă. În rapoartele instituțiilor fiscale pot apărea indicatori precum obligațiile suplimentare stabilite, prejudiciile estimate, măsurile asigurătorii sau sumele pentru care au fost emise decizii de impunere. Acești indicatori nu sunt însă întotdeauna echivalenți cu banii care au intrat efectiv la buget.

Prin publicarea distinctă a sumelor recuperate, va deveni posibilă compararea valorii stabilite în urma controalelor cu rezultatul concret al procedurilor de colectare.

Datele ar putea arăta, de exemplu, dacă o creștere a numărului de inspecții produce și o creștere a veniturilor recuperate sau dacă o parte importantă a sumelor stabilite rămâne blocată în contestații, insolvențe ori proceduri de executare.

Fiscul va raporta și sesizările penale

ANAF va publica semestrial și statistici privind sesizările penale rezultate din activitatea de control.

Aceste informații pot indica amploarea cazurilor în care inspectorii consideră că faptele constatate depășesc sfera unei simple abateri fiscale și ar putea întruni elementele unei infracțiuni.

O sesizare transmisă organelor de urmărire penală nu înseamnă însă automat existența unei condamnări sau chiar trimiterea în judecată. Raportările vor trebui, prin urmare, interpretate separat de rezultatele anchetelor desfășurate de procurori și de hotărârile instanțelor.

Din formularea jalonului rezultă că vor fi publicate statistici agregate privind activitatea instituției, nu informații despre dosarele fiscale individuale sau despre contribuabilii verificați.

Presiune mai mare asupra conducerii ANAF

Noile raportări vor schimba și modul în care poate fi evaluată conducerea ANAF.

Până acum, comunicarea publică a Fiscului s-a concentrat frecvent pe cazuri individuale, prejudicii estimate, controale desfășurate în anumite industrii sau nivelul general al veniturilor colectate. Statisticile semestriale ar trebui să ofere o imagine mai stabilă, care să permită comparații între perioade și între diferitele tipuri de intervenție fiscală.

Reforma mai prevede introducerea unor indicatori-cheie de performanță pentru gestionarea riscurilor, inspecția fiscală, combaterea fraudei și activitatea juridică. Planurile includ inclusiv o legătură între acești indicatori și mecanismele de bonus sau penalizare aplicabile personalului ANAF.

Ministerul Finanțelor a inclus obligațiile rămase din calendarul PNRR într-un ordin publicat în iunie 2026. Ordinul nr. 662/2026 stabilește activitățile și subactivitățile care mai trebuie realizate, precum și monitorizarea și raportarea lunară a progresului reformelor aflate în responsabilitatea ministerului.

Ce se schimbă pentru contribuabili

Publicarea statisticilor nu modifică direct drepturile și obligațiile fiscale ale firmelor sau persoanelor fizice. Poate însă face mai vizibil modul în care ANAF selectează riscurile și măsoară rezultatele controalelor.

Pentru mediul de afaceri, datele pot indica domeniile în care se concentrează acțiunile de inspecție și eficiența diferitelor instrumente de conformare. Pentru Ministerul Finanțelor, indicatorii pot arăta dacă digitalizarea produce venituri suplimentare sau doar un volum mai mare de informații și notificări.

Raportările vor putea fi folosite și pentru a verifica dacă intensificarea controalelor este însoțită de recuperări mai mari și de reducerea deficitului de TVA.

Adevăratul test nu va fi însă simpla publicare a unor cifre generale. Transparența va depinde de nivelul de detaliere, de folosirea unei metodologii constante și de posibilitatea comparării rezultatelor de la un semestru la altul.