Sondajul a început duminică seară iar Musk a spus că va respecta rezultatul.

Consultarea a arătat că 57% dintre participanți au votat ca miliardarul să demisioneze de la conducerea Twitter, în timp ce 43% au respins această idee.

La sondaj au fost exprimate 17 milioane de voturi.

CNN comentează că acest "referendum neoficial" a sancționat "conducerea haotică" a lui Musk în intervalul de timp scurs de la achiziția acestei rețele sociale.

A fost o perioadă marcată de concedieri în masă, de reactivarea conturilor anterior suspendate pentru încălcarea regulilor rețelei, de suspendarea conturilor unor jurnaliști care au scris despre miliardar și de schimbări bruște ale politicilor Twitter, urmate de revocări ale schimbărilor anunțate, adaugă sursa citată.

Musk nu a reacționat imediat la sondajul pe care el însuși l-a convocat.

Acțiunile Tesla au crescut după ce utilizatorii Twitter l-au "demis" pe Elon Musk

Rezultatul consultării vizând poziția de la vârful Twitter se suprapune cu provocările de business ale companiei.

De la finalizarea achiziției de către Elon Musk, mai multe branduri au întrerupt publicitatea pe această platformă.

Musk însuși a comentat că situația financiară a Twitter este dificilă.

O estimare realizată de analistul Dan Ives de la Wedbush Securities arată că Twitter este pe cale să piardă 4 miliarde de dolari pe an, după exodul agențiilor de publicitate.

CNN mai notează că Elon Musk și-a vândut acțiuni Tesla în valoare de mai multe miliarde de dolari, cel mai probabil pentru a plăti achiziția Twitter.

Luni, în tranzacțiile dinaintea deschiderii pieței, acțiunile Tesla s-au apreciat cu 5% după publicarea rezultatelor sondajului conform căruia Elon Musk ar trebui să renunțe la conducerea Twitter.

Ţările UE au în vedere plafonarea preţurilor la gaze, când acestea ajung la 180 de euro/MWh

Miniştrii europeni ai Energiei discută luni o soluţie de compromis vizând plafonarea preţului gazelor în Europa, în situaţia în care cotaţiile ajung la 180 de euro pentru un Megawatt-oră (MWh), arată un document de lucru consultat de Reuters.

Ultima propunere de compromis, elaborată de preşedinţia cehă a UE, ar presupune introducerea unui plafon dacă preţurile la hub-ul de gaze Dutch Title Transfer Facility (TTF) de la Amsterdam, pentru contractele futures cu livrare în luna următoare, ar ajunge la nivelul de 180 de euro/MWh timp de trei zile.

Odată declanşat, plafonul de preţ ar împiedica efectuarea de tranzacţii la TTF cu livrare în luna următoare sau pentru anul următor la un preţ mai mare de 35 de euro/MWh peste nivelul de referinţă, compus din mai multe valori de preţ existente pentru gaze naturale lichefiate.

În încercarea de a mulţumi toate ţările, inclusiv Germania, care a avertizat că introducerea unui plafon de preţ ar avea consecinţe negative neintenţionate, propunerea cehă prevede că plafonul ar putea fi suspendat în anumite circumstanţe, inclusiv dacă ar provoca o creştere semnificativă a apelurilor în marjă (margin calls) pentru participanţii de pe piaţa gazelor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.