Proiectul-fantomă Siret–Bărăgan, scos de la naftalină. Ministrul Barbu promite apă gratis pentru fermieri

Canalul Siret-Bărăgan, reluat după 38 de ani de stagnare

Unul dintre cele mai ambițioase și controversate proiecte de infrastructură hidrotehnică din România, Canalul Magistral Siret-Bărăgan, va intra din nou în șantier după aproape patru decenii de promisiuni și degradare. Potrivit ministrului Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, contractul de execuție urmează să fie semnat în maximum o săptămână, iar în două luni vor începe lucrările efective.

Irigarea gravitațională a 400.000 de hectare

Ministrul Barbu a făcut anunțul în cadrul celei de-a opta ediții a FoodIntelForum, eveniment dedicat agribusinessului, industriei alimentare, retailului și HoReCa. El a declarat că, în primă fază, vor fi executați minimum 35 de kilometri de canal, pe un tronson în care vor fi irigate gravitațional aproape 400.000 de hectare, folosind apă adusă din Dunăre, pe ultimele trepte de pompare ale rețelei naționale.

"Am fost promotorul implementării acestui program. La finalul lunii aprilie ar trebui să fim cu utilajele pe teren. Licitația a fost contestată, dar a trecut de CNSC. Au fost depuse oferte de două consorții mari formate din firme românești", a explicat ministrul.

Finanțare din fonduri naționale și europene

Canalul Siret-Bărăgan este inclus în programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații, pentru care în 2025 au fost alocate credite de angajament în valoare de 2,8 miliarde de lei, potrivit declarațiilor anterioare ale ministrului. Alte 1,5 miliarde de euro sunt disponibile prin Planul Strategic PAC pentru infrastructura secundară de irigații.

În total, se urmărește reabilitarea a peste 2 milioane de hectare de teren agricol, prin infrastructură principală și secundară, cu sprijin nerambursabil de până la 1,5 milioane de euro per fermier, fără obligația de cofinanțare.

Proiectul început în comunism, abandonat după 1990

Inițiat în anul 1986, în perioada regimului Ceaușescu, canalul Siret-Bărăgan urma să aibă o lungime totală de 198 km, între Barajul Călimănești (pe râul Siret) și Lacul Dridu (pe râul Ialomița). Proiectul ar fi trebuit să îndeplinească trei obiective majore: irigarea unei vaste suprafețe agricole din Bărăgan, reducerea riscului de inundații în lunca Siretului și crearea unei noi rute de transport naval intern.

După Revoluție, lucrările au fost abandonate, iar structurile construite au început să se degradeze. În 2012, o evaluare realizată la nivel guvernamental estima costul final la 3,5 miliarde de euro, iar beneficiile includeau irigarea a circa 10% din suprafața agricolă a României.

Reluarea lucrărilor începe în județul Vrancea

Potrivit datelor oficiale furnizate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), reluarea construcției are loc în cadrul Etapei I, care acoperă primii 23 km ai tronsonului I, cu o lungime totală de 50 km, situat în județul Vrancea. Canalul este proiectat astfel încât să asigure aducțiunea apei în mod gravitațional, ceea ce va reduce semnificativ costurile de operare.

Un proiect strategic care renaște cu greu

După zeci de ani de tergiversări, abandonuri și finanțări ratate, Canalul Siret-Bărăgan revine în actualitate într-un moment în care agricultura românească are nevoie acută de predictibilitate și infrastructură modernă de irigații, în contextul crizelor climatice și al scăderii randamentelor. Ministrul Florin Barbu a subliniat în repetate rânduri importanța strategică a acestui obiectiv, considerându-l esențial pentru securitatea alimentară a României.

Rămâne de văzut dacă de această dată proiectul va depăși stadiul promisiunilor și dacă România va reuși să valorifice la maximum una dintre cele mai importante investiții publice din ultimii 40 de ani în sectorul agricol.