România înregistrează o scădere accelerată a producției interne de țiței, în timp ce dependența de importuri crește semnificativ, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și prognozelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP).

În luna ianuarie 2025, producția de țiței a fost de 219.000 tone echivalent petrol (tep), cu 12.700 tep mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce reprezintă o scădere de 4,5%. Această tendință descendentă se înscrie în contextul unui declin natural al zăcămintelor de petrol și al lipsei de noi capacități semnificative de producție.

Importurile, în creștere accelerată

Pe fondul diminuării producției interne, România și-a intensificat importurile de țiței. În ianuarie 2025, importurile au ajuns la 840.700 tep, cu 113.500 tep mai mult față de ianuarie 2024, înregistrând o creștere de 15,6%. Această dependență tot mai mare de resurse externe pune presiune pe balanța comercială a țării și expune economia riscurilor geopolitice și fluctuațiilor de preț de pe piața internațională.

Prognoze pesimiste până în 2027

Conform celei mai recente Prognoze a echilibrului energetic publicată de CNSP, producția de țiței a României va continua să scadă în următorii ani, cu un ritm mediu anual de 2,5%. Estimările arată o producție totală de 2,74 milioane tep în 2025, în scădere cu 2,8% față de anul anterior. În 2026, producția ar putea ajunge la 2,68 milioane tep, iar în 2027 la 2,63 milioane tep, marcând o scădere continuă.

Principalele cauze identificate de CNSP pentru această tendință sunt declinul natural al zăcămintelor de petrol și menținerea infrastructurii de producție la nivelul actual, fără investiții semnificative în tehnologii noi sau exploatări suplimentare.

Creșterea importurilor devine strategie națională

Pentru a acoperi deficitul de producție, România va miza pe importuri. Prognoza CNSP estimează că importurile de țiței vor crește în 2025 cu 10,4%, ajungând la 7 milioane tep. Ritmul de creștere va continua în 2026, cu o majorare de 7,4% până la 7,52 milioane tep, și în 2027, cu încă 7,8%, atingând pragul de 7,8 milioane tep.

Această strategie, bazată pe creșterea importurilor, ridică semne de întrebare legate de securitatea energetică a României, mai ales în contextul instabilității geopolitice și al volatilității prețurilor la țiței pe piețele internaționale.

Pe termen scurt și mediu, România va continua să fie dependentă de importuri pentru a-și asigura necesarul de țiței. Fără investiții masive în explorarea și dezvoltarea de noi zăcăminte sau în tehnologii de creștere a eficienței extracției, producția internă va rămâne pe o pantă descendentă.

Aceste evoluții subliniază necesitatea unei strategii naționale pe termen lung, care să vizeze diversificarea surselor de aprovizionare și creșterea capacităților interne de producție și rafinare a petrolului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.