Potrivit evaluărilor Cromwell Evan Global, companiile din construcții care au un număr cuprins între 50 și 800 de angajați, iar ponderea celor plătiți cu salariul minim brut pe economie este de 40%, vor avea o creștere a costurilor estimată la 5-7%. În cazul în care ponderea angajaților cu salariul minim este de 60%, creșterea costurilor este de 12-15%. Pentru o pondere de 80%, majorarea cheltuielilor poate ajunge la 24-28%.

”Ordonanța 114 aduce beneficii fiscale angajaților, însă în ce măsură vor putea susține angajatorii același număr de locuri de muncă pe care îl puteau suține până la 31 decembrie 2018? Este măsura cu adevărat benefică economiei într-o industrie  în care practica a arătat că profitabilitatea scoietăților este cuprinsă între 5-10% din cifra de afaceri?”, susține Oana Motoi, Managing Partner Cromwell Evan Global .

Citește și:

Cromwell Evan Global ia cu asalt segmentul de consultanţă fiscală

Taxele plătibile statului, aferente contractelor de muncă ce urmează sa intre sub incidența noii prevederi legislative se vor diminua cu un procentaj cuprins între 35 și 50%. Însă aceste taxe sunt cu preponderență datorate de angajat, și nu de angajator.

Potrivit statisticilor INS, la 1 ianuarie 2018, Romania avea aproximativ 700.000 de muncitori care activează în industria construcțiilor, fie sub formă de contract individual de muncă, fie ca liber profesioniști. Dacă, teoretic, 300.000 dintre aceștia ar putea beneficia la data de 1 ianuarie 2019 de scutirile de la plata impozitului pe venitul din salarii de 10% si restul beneficiilor aplicabile la contribuțiile medicale (scutire integrala de la plata contribuției) si sociale (diminuarea acesteia de la 25% la 21.25%) și ar fi plătiți în baza unui contract individual de muncă cu salariul de bază minim brut pe economie, atunci se va diminua suma încasată la bugetul de stat cu un procent de 22% (approx. 55.092.000 lei) aferent unui număr de 300.000 de contracte de munca.

Măsură pentru românii din străinătate

Scopul enunțat al modificării legislative a fost acela de a atrage în țară românii plecați la muncă în străinătate. Spre exemplu, dacă până în luna iunie 2019, încă 300.000 oameni vor decide să să întoarcă înapoi în România, impactul economic pentru primele șase luni ale anului, pentru eșantionul de 300.000 oameni menționați mai sus, la care s-ar adăuga încă 300.000, ar duce la creșterea sumelor ce urmează a fi încasate la bugetul de stat cu un procent de 56% (approx. 139.191.000 lei) aferent unui număr de 600.000 de contracte de muncă.

”În cel mai bun scenariu, doar companiile cu un număr de angajați cuprins între 50 și 800, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 40% ar putea susține creșterea de costuri generată de noile modificări legislative, însă cu profit zero. Practic, fără o creștere a veniturilor, pentru a supraviețui aceste companii se vor vedea în situația de a își restructura integral modelul de business (diminuare de costuri concomitent cu creșterea preturilor/tarifelor)”, se arată în studiul Cromwell Evan Global.

În situația favorabilă în care să presupunem ca noul cadru legislativ va da rezultatele scontate și va atrage parte din forța de muncă plecată în străinătate, veniturile la bugetul de stat ar putea crește prin acumularea de noi taxe și impozite, însă societățile comerciale se vor afla tot în situația de a își reorganiza integral modelul de business.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.