Greenpeace: Planul României pe energie şi climă, făcut praf la Bruxelles

Mara Ivan |
Data publicării:
Un prim pas în direcția pe care Europenii o doresc
Un prim pas în direcția pe care Europenii o doresc

Planul Naţional al României privind Energia şi Schimbările Climatice 2021-2030 (PNIESC) a fost penalizat de Comisia Europeană (CE), fiind considerat de către forul european ca incomplet, lipsit de ambiţie şi lacunar în puncte critice, susţin reprezentanţii Greenpeace România.

"Pe 14 octombrie (2020, n.r.), Comisia Europeană a trimis României o analiză a Planului Naţional al României privind Energia şi Schimbările Climatice 2021-2030 (PNIESC). Planul este documentul care defineşte modul în care România va acţiona în domeniul energiei în următorul deceniu, în contextul unei crize climatice globale. Comisia Europeană spune despre documentul final al PNIESC că este incomplet, lipsit de ambiţie, lacunar în puncte critice, unde România ar trebui să-şi arate determinarea de a se desprinde de utilizarea combustibililor fosili. Comisia sesizează lipsa de ambiţie a României în ceea ce priveşte ţinta pe energie regenerabilă. România continuă să susţină o ţinta scăzută, de 30,7%, deşi potenţialul de energie regenerabilă este mult mai mare. Conform calculelor, ţara noastră ar fi putut atinge până în 2030 o ţintă pentru energie regenerabilă de 34%. În plus, analiza remarcă faptul că lipsesc strategiile de dezvoltare, calendarul de lucru, impactul aşteptat şi resursele financiare pentru a susţine politici publice şi măsuri concrete în vederea tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor", explică activiştii de mediu.

În acelaşi timp, la capitolul eficienţă energetică, contribuţiile naţionale la ţinta europeană pentru consumul primar de energie (până în 2030) sunt considerate ca fiind deloc ambiţioase (25.7 Mtoe), iar rata de renovare a clădirilor va fi de 3 - 4%.

"În plus, România încă nu a trimis către Comisia Europeană strategia de renovare pe termen lung. Comisia încurajează măsuri privind eficienţa energetică a reţelelor de termoficare. România nu are un program naţional de control al poluării atmosferice, atrage atenţia Comisia. Pentru a integra cât mai multă energie regenerabilă şi pentru a spori flexibilitatea sistemului naţional de energie, planul indică necesitatea unor capacităţi suplimentare de stocare a energiei electrice. Planul recomandă integrarea sistemelor de stocare a energiei în baterii, cu toate acestea, nu există niciun obiectiv sau ţintă pentru aceste capacităţi de stocare. Planul PNIESC nu oferă suficiente informaţii privind calitatea aerului sau despre interacţiunile dintre calitatea aerului şi politicile privind emisiile de poluanţi în atmosferă. Creşterea proiectată a bioenergiei ar impacta negativ calitatea aerului, iar impactul trebuie analizat. De asemenea, România nu a stabilit un obiectiv specific pentru reducerea emisiilor în sectorul transporturilor. Comisia Europeană estimează că emisiile din transport vor creşte în scenariul propus de România", avertizează Greenpeace.

Potrivit sursei citate, recomandările CE vizează şi procesul de tranziţie justă. Astfel, planul României include câteva referinţe despre impactul pe care tranziţia la o economie verde îl va avea asupra locurilor de muncă, în special în zonele miniere. "Din păcate, proiectul nu prezintă un grafic concret pentru eliminarea producţiei de cărbune pentru a putea aborda cu soluţii eficiente situaţia complicată a comunităţilor - adică diversificare economică într-o manieră echitabilă şi sustenabilă. Studiile independente arată că tranziţia energetică de la cărbune la energie verde va costa mai puţin, dacă această tranziţie este realizată mai rapid", notează organizaţia de mediu.

Citește și 176 de imobile din Capitală, fără apă caldă. Unde sunt punctele nevralgice

În plus, Comisia face referire şi la modul în care autorităţile centrale au gestionat consultările publice şi punctează faptul că nu reiese cum opiniile participanţilor la consultările publice au fost integrate în planul final. Totodată, se precizează că Planul Naţional privind Energia şi Schimbările Climatice nu a fost supus unei evaluări strategice a impactului asupra mediului conform Directivei 2001/42/EC.

"Nu avem aşteptări foarte mari de la acest plan, care este îmbibat cu nuclear, gaz şi cărbune, deşi schimbările climatice ne bat la uşă. Analiza realizată de Comisia Europeană ne demonstrează că autorităţile române sunt total nepregătite în vederea elaborării unui plan eficient. Comisia Europeană ne-a pus în faţa realităţii, ca în povestea faimoasă cu "Hainele cele noi ale împăratului". Planul propus de România este neconvingător spre slab, iar recomandările de până acum ale forului european au fost aproape ignorate. Partea bună este că lucrurile nu vor rămâne sub această formă, pentru că noua Lege Europeană a Climei va aduce ţinte mult mai ambiţioase. Odată implementată, va obliga autorităţile române să grăbească tranziţia energetică, să renunţe la cărbune şi gaze şi să investească în energie verde", susţine Vlad Cătună, coordonator campanii Greenpeace.

România şi-a asumat atingerea unei ţinte de 30,7% privind ponderea energiei regenerabile în anul 2030, faţă de nivelul de 24% stabilit ca target pentru 2020 şi atins încă din 2017.

Greenpeace este o organizaţie internaţională independentă, prezentă în peste 50 de ţări, care acţionează pentru a schimba atitudini şi comportamente, pentru a proteja şi conserva mediul înconjurător şi pentru a promova pacea. Organizaţia menţionează că nu acceptă donaţii de la guverne, partide politice sau companii şi se bazează mai ales pe contribuţii de la persoane fizice. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9695
Diferența -0.0035
Zi precendentă 4.973
USD
Azi 4.6078
Diferența -0.0007
Zi precendentă 4.6085
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 29-03-2024
EUR flag1 EUR = 4.9695 RON
USD flag1 USD = 4.6078 RON
GBP flag1 GBP = 5.8126 RON
CHF flag1 CHF = 5.1124 RON
AUD flag1 AUD = 3.0018 RON
DKK flag1 DKK = 0.6662 RON
CAD flag1 CAD = 3.4003 RON
HUF flag1 HUF = 0.0126 RON
JPY flag1 JPY = 0.0305 RON
NOK flag1 NOK = 0.4239 RON
SEK flag1 SEK = 0.4304 RON
XAU flag1 XAU = 330.7911 RON
Monede Crypto
1 BTC = 321614.12RON
1 ETH = 16224.25RON
1 LTC = 480.73RON
1 XRP = 2.90RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.90% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.06%
6 luni: 6.08%
12 luni: 6.08%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 17014.87 0.51%
BET-BK 3110.42 0.20%
BET-FI 60179.39 -0.86%
BET-NG 1225.07 0.66%
BET-TR 35303.81 0.51%
BET-TRN 34490.09 0.51%
BET-XT 1450.78 0.38%
BET-XT-TR 2976.41 0.38%
BET-XT-TRN 2912.70 0.38%
BETAeRO 1081.26 -0.32%
BETPlus 2509.56 0.47%
RTL 37383.24 0.50%

Opinii

Analistul Adrian Negrescu explicând cum stau lucrurile / FOTO: Facebook

Plafonarea prețurilor. Adrian Negrescu: Este doar o măsură de imagine, nimic altceva

Propunere controversată pe masa Executivului:...

Adrian Negrescu

Guvernul a uitat de austeritate (document). Negrescu: Drumul spre recesiune este bătut!

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere...

Un muncitor instalează o centrală termică / Foto: Freepik

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel