Prețurile petrolului au înregistrat o creștere bruscă pe piețele internaționale după escaladarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, dar avansul inițial de peste 30% s-a temperat după ce statele G7 au început discuții privind o posibilă eliberare coordonată a rezervelor strategice de petrol pentru a stabiliza piața, scrie Financial Times.
Creșterea cotațiilor vine într-un moment în care fluxurile de petrol din Orientul Mijlociu sunt puternic perturbate, iar traficul prin Strâmtoarea Ormuz – una dintre cele mai importante rute energetice din lume – este aproape blocat.
La începutul zilei de luni, contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu aproximativ 10,8%, până la 102,65 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI a crescut cu 10,9%, la 100,81 dolari pe baril.
Anterior, piața a înregistrat un salt spectaculos:
Aceste niveluri nu au mai fost văzute din vara anului 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a declanșat un șoc major pe piețele energetice.
Analiștii avertizează însă că volatilitatea va rămâne ridicată.
Pentru a evita o criză energetică majoră, miniștrii de finanțe din statele G7 urmează să discute într-o reuniune de urgență posibilitatea eliberării coordonate a rezervelor strategice de petrol.
Planul ar urma să fie realizat în coordonare cu Agenția Internațională pentru Energie (IEA), iar cel puțin trei state G7 – inclusiv Statele Unite – și-au exprimat deja sprijinul pentru această măsură.
O astfel de decizie ar putea injecta rapid milioane de barili pe piață pentru a compensa eventualele întreruperi de aprovizionare.
În paralel, producători din Arabia Saudită au început să ofere petrol pe piața spot, o mișcare rară menită să acopere deficitul apărut în lanțul global de aprovizionare.
Situația pieței este agravată de atacurile Iranului asupra infrastructurii petroliere din regiune și asupra navelor comerciale care traversează Strâmtoarea Ormuz, rută prin care circulă aproximativ 20% din consumul global de petrol.
Datele Morgan Stanley arată că duminică doar două petroliere au ieșit din Golful Persic prin Ormuz, față de aproximativ 35 pe zi în mod normal.
În plus:
Blocajul acestei rute a devenit principala sursă de îngrijorare pentru piața energetică globală.
Analiștii avertizează că, dacă fluxurile prin Ormuz rămân sever afectate, piața petrolului ar putea intra într-o fază de „distrugere a cererii”, în care prețurile cresc atât de mult încât consumul începe să scadă.
Într-un astfel de scenariu, petrolul ar putea urca „mult peste 130 de dolari pe baril”, nivel la care cererea globală ar începe să se ajusteze.
Unii producători din Orientul Mijlociu, inclusiv Emiratele Arabe Unite și Kuweit, au început deja să reducă producția deoarece depozitele se umplu în condițiile în care exporturile sunt perturbate.
Președintele american Donald Trump a recunoscut că prețurile petrolului vor rămâne ridicate în perioada următoare.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Trump a declarat că scumpirea este temporară și că va dispărea odată ce amenințarea nucleară a Iranului va fi eliminată.
Creșterea petrolului se reflectă deja în prețul carburanților: contractele futures pentru benzină în SUA au urcat cu peste 10%, depășind 3 dolari pe galon și apropiindu-se de maximele din 2022.
Analiștii spun că piața petrolului se află într-un moment critic.
Dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne blocat, șocul energetic ar putea deveni comparabil cu cel provocat de războiul Rusia-Ucraina din 2022.
În schimb, într-un scenariu mai moderat, în care transporturile maritime sunt reluate sub escortă militară, petrolul Brent ar putea rămâne în jurul valorii de 100 de dolari pe baril până la jumătatea anului, înainte de a reveni treptat la echilibru în 2026.
