De ce aurul a suferit cea mai mare scădere din ultimii 20 de ani

Aurul se prăbușește după mișcarea Turciei: vânzări masive pentru salvarea lirei

Piața aurului a intrat într-o fază de corecție puternică, după ce Turcia a scos pe piață cantități semnificative de metal prețios, într-o încercare de a-și stabiliza moneda. Operațiunile băncii centrale – vânzări directe și împrumuturi de aur – sunt estimate la aproape 20 de miliarde de dolari și au contribuit decisiv la cea mai mare scădere lunară a prețului aurului din ultimii aproape 20 de ani.

Mișcarea vine într-un context tensionat, marcat de războiul din Iran și de șocurile din piața energetică, care au pus presiune pe monedele emergente și pe rezervele valutare ale statelor.

Turcia scoate aurul din rezerve pentru a susține lira

Banca centrală a Turciei a vândut 52 de tone de aur într-o perioadă de doar o lună, între finalul lui februarie și sfârșitul lui martie, reducându-și rezervele la 440 de tone, cel mai scăzut nivel din ultimii peste doi ani. În același timp, autoritățile au apelat la swap-uri pentru aproximativ 79 de tone de aur, practic împrumutând metalul pentru a obține lichiditate în dolari.

Aceste operațiuni au crescut rapid cantitatea de aur disponibilă în piață și au exercitat presiune directă asupra cotațiilor. Spre finalul lunii martie, ritmul vânzărilor s-a accelerat, cu peste 30 de tone plasate pe piață într-o singură săptămână.

Decizia reflectă o strategie mai amplă de susținere a lirei turcești, într-un moment în care inflația rămâne ridicată, iar rezervele valutare ale țării au scăzut semnificativ.

Prețul aurului cade abrupt, iar rolul de refugiu este pus sub semnul întrebării

Impactul în piață nu a întârziat să apară. Prețul aurului a scăzut cu aproximativ 11,5% într-o singură lună, marcând cea mai slabă evoluție din ultimii 18 ani. Metalul prețios a coborât până în jurul valorii de 4.650 de dolari pe uncie, după ce anterior atinsese maxime istorice.

Analiștii spun că vânzările băncilor centrale au devenit principalul factor din spatele acestei corecții, într-un moment în care investitorii se așteptau ca aceste instituții să continue să susțină piața. Schimbarea de comportament a zdruncinat încrederea în aur ca activ de refugiu și protecție împotriva inflației.

Pe lângă presiunea venită din partea ofertelor suplimentare, piața a fost influențată și de retragerile din fondurile ETF pe aur, pe măsură ce investitorii au preferat să marcheze profituri în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.

Un nou trend global: unele bănci centrale vând, altele cumpără

Turcia nu este singura țară care își ajustează strategia privind rezervele de aur. Rusia a vândut la rândul său cantități de aur la începutul anului, iar în Polonia au existat discuții privind utilizarea rezervelor pentru finanțarea cheltuielilor de apărare.

În același timp însă, există și mișcări în sens invers. China a profitat de scăderea prețurilor și și-a majorat rezervele, semnalând că interesul pentru aur rămâne ridicat, dar abordările diferă de la o țară la alta.

Această polarizare ar putea menține volatilitatea ridicată în perioada următoare și ar putea redefini rolul aurului în strategiile băncilor centrale.