Valul masiv de investiții în inteligența artificială ar putea ascunde o vulnerabilitate sistemică majoră, avertizează jurnalistul financiar Andrew Ross Sorkin. În opinia sa, problema nu este tehnologia în sine, ci mecanismul financiar care o alimentează și nivelul de îndatorare care începe să se acumuleze în jurul acesteia.

Lecțiile din 1929 și 2008: totul pornește de la datorie

Sorkin pleacă de la o constatare istorică simplă: marile crize financiare au avut la bază levierul excesiv, adică folosirea masivă a banilor împrumutați pentru a susține o poveste de creștere spectaculoasă.

În 1929, investitorii americani se împrumutau pentru a cumpăra acțiuni la bursă. În 2008, sistemul financiar global s-a prăbușit sub povara creditelor ipotecare subprime și a instrumentelor financiare construite pe baza acestora.

Astăzi, susține el, levierul se mută în jurul inteligenței artificiale.

Citește și:Riscurile care persistă în industria AI, chiar și după rezultatele NVIDIA

Giganții tech investesc, dar riscul se propagă în ecosistem

Companii precum Google, Meta Platforms sau Amazon investesc sute de miliarde de dolari în centre de date, infrastructură cloud și cipuri avansate. Aceste grupuri au fluxuri solide de numerar și pot finanța o parte importantă a expansiunii din resurse proprii.

Problema apare însă în zona secundară a economiei AI.

Construirea centrelor de date presupune investiții uriașe în energie, infrastructură, terenuri și construcții. Companiile din aceste sectoare contractează împrumuturi masive pentru a crea capacități care depind de succesul viitor al inteligenței artificiale.

Cu alte cuvinte, levierul nu se află neapărat în bilanțurile marilor companii tech, ci în rețeaua de firme care construiesc infrastructura din jurul acestora.

Tranzacții circulare și finanțare prin furnizor

Un alt semnal de alarmă identificat de Sorkin îl reprezintă apariția tranzacțiilor circulare, în care finanțarea și achizițiile se alimentează reciproc.

Exemplul invocat este relația dintre OpenAI și NVIDIA. OpenAI a anunțat angajamente de aproximativ 100 de miliarde de dolari pentru achiziția de cipuri NVIDIA, deși nu dispune integral de aceste fonduri. În același timp, NVIDIA a investit capital în OpenAI, iar o parte din acești bani sunt utilizați pentru a cumpăra cipurile produse chiar de NVIDIA.

Acest mecanism, cunoscut drept finanțare prin furnizor, poate funcționa atât timp cât evaluările cresc și optimismul domină piața. Însă, dacă una dintre verigi cedează, efectul se poate propaga rapid în întregul ecosistem.

Un model similar este sugerat și în relația OpenAI cu Advanced Micro Devices, unde angajamentele comerciale sunt strâns legate de dinamica valorii bursiere.

Datoria din „umbra” sistemului financiar

Un factor suplimentar de risc este mutarea finanțărilor către zona creditului privat. Spre deosebire de perioadele anterioare, când împrumuturile erau reflectate în bilanțurile băncilor și puteau fi urmărite mai ușor, o parte semnificativă a finanțărilor actuale este acordată prin fonduri de private credit și structuri din zona așa-numitului „shadow banking”.

Această opacitate îngreunează evaluarea nivelului real de îndatorare din sistem și face mai dificilă identificarea punctelor vulnerabile.

O posibilă repetare a bulei dot-com

Sorkin nu contestă potențialul transformator al inteligenței artificiale. Dimpotrivă, el consideră că AI ar putea reprezenta o schimbare generațională comparabilă cu apariția internetului.

Paralela sa este însă cu perioada 1998–2000: internetul a schimbat fundamental economia globală, dar bula dot-com a șters trilioane de dolari din capitalizări înainte ca piața să se stabilizeze.

Mesajul său nu este că inteligența artificială este o iluzie, ci că structura financiară construită în jurul acesteia ar putea genera o corecție severă, dacă investițiile nu sunt validate de fluxuri de numerar reale într-un orizont rezonabil.

O întrebare esențială pentru piețe

În prezent, indicii bursieri americani se află la niveluri istorice, iar companiile din zona AI ating evaluări record. Întrebarea ridicată de Sorkin este dacă piața a evaluat corect nivelul de îndatorare acumulat în spatele infrastructurii necesare pentru a susține revoluția inteligenței artificiale.

Dacă veniturile promise nu se materializează în ritmul anticipat, presiunea asupra companiilor din energie, construcții și real estate ar putea declanșa un efect de domino.

Inteligența artificială ar putea rămâne un pilon al economiei viitorului, însă evaluările și structurile financiare din jurul ei ar putea trece printr-o ajustare dureroasă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.