"Atât Comisia Europeană, cât și statele membre au depus eforturi pentru a combate conflictele de interese, dar deficiențele persistă", în special în ceea ce privește detectarea și raportarea situațiilor de risc, a precizat instituția cu sediul la Luxemburg în raportul publicat în acest sens, scrie cotidianul francez Le Figaro.

PAC și politica de coeziune (finanțarea proiectelor de reducere a disparităților de bogăție între regiuni) reprezintă cele mai generoase buzunare ale bugetului UE, cu fonduri distribuite în 2021 în valoare de 56 de miliarde de euro și, respectiv, 64 de miliarde de euro. Gestionarea lor este împărțită între Bruxelles și statele membre, cu obligația de a evita "orice conflict de interese care decurge din afinități politice sau naționale, interese economice sau orice interes personal direct sau indirect" (legături familiale, profesionale, comerciale etc.) care ar putea denatura alocarea fondurilor.

Raportul citează cazul unui funcționar luxemburghez care a transmis date soției sale fermier pentru ca aceasta să poată solicita anumite ajutoare. Fostul prim-ministru ceh Andrej Babis a fost, de asemenea, suspectat de conflict de interese între îndatoririle sale politice și cariera sa de antreprenor miliardar.

O lipsă de transparență

"Declarațiile de onoare constituie cea mai comună metodă de prevenire a unor astfel de conflicte de interese, dar nu se poate conta întotdeauna pe ele", observă auditorii, menționând că informațiile pot fi "dificil de verificat" din cauza normelor de protecție a datelor. Mai presus de toate, în țările auditate (Germania, Ungaria, Malta și România), aceste declarații nu sunt verificate în mod sistematic sau chiar obligatorii pentru membrii guvernului. Practica de "pantouflaj" (trecerea de la o responsabilitate publică la sectorul privat) ar trebui monitorizată "mai activ", se mai arată în raport.

Un alt motiv de îngrijorare este faptul că, în domeniul achizițiilor publice, autoritățile naționale "nu reacționează mereu la anumite semnale de alarmă, cum ar fi acumularea de proceduri fără concurență reală".  Mai general, raportul deplânge lipsa de transparență: site-urile naționale sau regionale "nu conțin în prezent nicio informație privind beneficiarii finali (ai fondurilor UE) din spatele entităților juridice, ceea ce limitează controlul public".

Comisia Europeană a declarat luni că "acceptă recomandările" Curții de Conturi, apărându-și totodată eforturile "de îmbunătățire a colectării și interoperabilității datelor statelor membre cu privire la beneficiarii de fonduri UE". După ce în 2018 am înăsprit normele UE privind conflictele de interese, "am propus în mai 2022 o revizuire care merge mai departe în ceea ce privește transparența privind beneficiarii fondurilor, inclusiv destinatarii lor reali", a susținut un purtător de cuvânt al executivului comunitar.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News