Starea locuinţelor în România se degradează tot mai mult, iar situaţia este mult mai nuanţată în mediul rural unde programele naţionale de renovare a clădirilor au lipsit complet până în prezent, arată o analiză a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).

"De aceea, creşterea eficienţei energetice a clădirilor, prin programe ample de renovare, reprezintă o prioritate pentru reducerea poverii facturilor la energie şi accesul cetăţenilor la locuinţe care să asigure un confort termic mai bun. De altfel, Directiva privind eficienţa energetică cuprinde dispoziţii pentru statele membre privind acordarea de prioritate măsurilor de eficienţă energetică şi de renovare a clădirilor în rândul grupurilor afectate de sărăcie energetică şi al altor categorii vulnerabile", notează sursa citată.

Potrivit sursei citate, definiţia europeană prevede că sărăcia energetică reprezintă "lipsa accesului unei gospodării la servicii energetice esenţiale, acolo unde astfel de servicii asigură niveluri de bază şi standarde decente de trai şi de sănătate, inclusiv servicii adecvate de încălzire, apă caldă, răcire şi iluminat, precum şi energia necesară pentru funcţionarea aparatelor electrice. Această lipsă este cauzată de o combinaţie de factori, printre care se numără cel puţin inaccesibilitatea preţurilor, insuficienţa venitului disponibil, cheltuielile ridicate cu energia, precum şi eficienţa energetică scăzută a locuinţelor", subliniază analiza de specialitate.

Sărăcia energetică afectează jumătate dintre gospodăriile românești 

Datele ORSE publicate recent arată că jumătate dintre gospodăriile din România sunt afectate de sărăcie energetică, deci se află în incapacitatea de a-şi asigura necesarul de energie pentru încălzire, iluminat etc. la standarde adecvate sau suferă de pe urma facturilor mari la energie. Astfel, pentru 37,3% dintre gospodării energia a devenit prea scumpă, depăşind 10% din coşul zilnic de consum în 2022. De asemenea, două din zece gospodării (19,8%) aflate în România şi-au redus drastic consumul de energie pentru încălzire şi se află în sărăcie energetică "ascunsă" sau extremă.

Statele-membre ale Uniunii Europene (UE) au obligaţia de a actualiza planurile naţionale privind energia şi clima până în iunie 2024.

Conform Strategiei Naţionale de Renovare pe Termen Lung, publicată în noiembrie 2020, România are un fond important de clădiri construite între anii 1960 şi 1990, fără izolare termică sau cu izolare termică minimă, "unele dintre acestea prezentând deficienţe structurale, o parte dintre acestea având puţine (sau deloc) lucrări de întreţinere după zeci de ani de utilizare". Dacă în mediul urban, circa 8% dintre locuinţe au fost renovate până în 2020, în mediul rural ponderea este de doar 3%, se arată în document.

Mai mult, la nivel naţional aproximativ una din opt gospodării (13,1%) se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind calitatea locuinţei, relevă şi datele cuprinse în ancheta "Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România (2022)", publicată de Institutului Naţional de Statistică (INS) în toamna acestui an. Printre cele mai frecvente probleme care afectau calitatea locuirii în 2022 se află cele privind deteriorarea pereţilor, podelelor, tocurilor de ferestre (semnalate de 59,1% dintre gospodăriile care au raportat deficienţe).

Situație cruntă în mediul rural

În mediul rural situaţia este mai gravă decât în urban, unde procentul celor care au raportat deficienţe ale locuinţei este mai mare. 72,1% din gospodăriile rurale care au semnalat locuinţe inadecvate au raportat probleme privind deteriorarea tocurilor de ferestre, pereţilor sau podelelor, în 2022. "Procentul a crescut faţă de anul precedent, când a fost de 62,4%. Comparativ, în mediul urban ponderea gospodăriilor cu astfel de probleme a fost de 42% în 2022, în creştere faţă de anul anterior (35,2%)", notează ORSE.

Totodată, alte probleme majore ce afectează calitatea locuirii în România sunt igrasia (39,6% dintre gospodăriile cu deficienţe) şi scurgerile prin acoperiş sau pereţi (25,9%), procentele fiind în scădere în 2022 faţă de 2021, conform rapoartelor INS. De asemenea, o gospodărie din trei (33%) cu deficienţe a apreciat că una dintre problemele ce afectează calitatea locuirii este lumina insuficientă, în creştere faţă de anul precedent (31%). Ponderea acestora este semnificativ mai mare în mediul urban (51,8% dintre gospodăriile cu deficienţe) faţă de rural (18,8%).

Despre ORSE

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect iniţiat de către Centrul pentru Studiul Democraţiei, think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.