La câteva minute după ce a deschis miercuri dimineață o sesiune plenară a ONU la Dubai, președintele COP28, Sultan al-Jaber, a dat lovitura de începere a acordului fără nicio obiecție din partea vreuneia dintre cele aproape 200 de țări prezente.

"Pentru prima dată în acordul nostru final avem un limbaj privind combustibilii fosili", a declarat Jaber, care este și șeful Companiei Naționale de Petrol din Abu Dhabi.

Denumit Consensul Emiratelor Arabe Unite, acesta "invită părțile să contribuie" la luarea de măsuri, printre care se numără "renunțarea la combustibilii fosili în sistemele energetice, într-un mod corect, ordonat și echitabil, accelerând acțiunile în acest deceniu critic, astfel încât să se ajungă la un nivel net zero până în 2050, în conformitate cu știința".

Un proiect de document anterior a provocat indignare în rândul statelor europene, latino-americane și al statelor insulare vulnerabile după ce a renunțat la orice referire la eliminarea treptată a combustibililor fosili și a oferit un "meniu à la carte" de opțiuni pe care țările "ar putea" să le adopte.

Cel mai recent text nu include cuvintele "eliminare treptată", dar se bazează pe un limbaj propus de insularii din Pacific.

Cu toate acestea, a fost criticată lipsa de detalii privind modul în care țările mai sărace, cu datorii mari, vor finanța renunțarea la combustibilii fosili și adaptarea economiilor lor la încălzirea globală.

Viitorul rol al combustibililor fosili a fost subiectul principal al COP28, care este găzduit în Emiratele Arabe Unite, unul dintre cei mai mari producători de petrol și gaze din lume. Diplomații au declarat că Arabia Saudită și alte țări Opec au făcut presiuni mari pentru un acord slab.

"Am așezat lumea în direcția corectă", a declarat Jaber. "I-am oferit un plan de acțiune robust pentru a menține 1,5C la îndemână. Este un plan care este condus de știință."

El a adăugat că acordul a oferit un plan echilibrat care abordează emisiile de gaze cu efect de seră și "reimaginează finanțarea globală".

Reacțiile inițiale la noul text au variat de la țările care l-au descris ca fiind un progres, întrucât abordează pentru prima dată necesitatea de a renunța la combustibilii fosili, la cele care se tem că nu este suficient de transformator.

Miniștrii din UE, Canada, Danemarca și Irlanda au apreciat fiecare acest text ca fiind unul istoric, în timp ce Alianța Statelor Insulare Mici, ai cărei membri nu se aflau în sală în momentul adoptării acordului, a declarat că există "o mulțime de lacune în acest text care ne îngrijorează foarte mult".

Dan Jørgensen, ministrul danez al cooperării pentru dezvoltare și al politicii climatice globale, unul dintre cei doi delegați care au condus așa-numitul bilanț global pentru COP28, a declarat că acordul este "foarte, foarte bun".

"Ceea ce spunem, în esență, este că modul în care vă câștigați existența acum ... trebuie să vă schimbați, deoarece ne îndepărtăm de fosile. Fosilele nu reprezintă viitorul", a spus el. "Am rezolvat toate problemele? Bineînțeles că nu".

Rachel Cleetus de la Union of Concerned Scientists, un grup de susținere care cuprinde peste 200 de oameni de știință și cercetători, a declarat că documentul este "destul de bun", mai ales în urma presiunii susținute din partea producătorilor de petrol și gaze.

Dar ea a adăugat că acesta "lipsește cu desăvârșire" atunci când vine vorba de finanțarea renunțării la combustibilii fosili, în special în țările mai sărace, argumentând: "Nu vom ajunge acolo unde trebuie fără finanțare".

Acordul final a fost obținut după o noapte de consultări intense care au durat până la primele ore ale dimineții. Jaber a avut întâlniri cu miniștri și diplomați, inclusiv cu John Kerry, emisarul american pentru climă, cu ministrul energiei din Arabia Saudită, prințul Abdulaziz bin Salman, și cu oficiali din Samoa, Australia, Canada și UE.

Acordul se concentrează, de asemenea, pe eliminarea treptată a energiei pe bază de cărbune "fără diminuare" - în cazul în care emisiile generate nu sunt captate -, deși nu oferă niciun calendar. De asemenea, acordul evidențiază rolul "combustibililor de tranziție", ceea ce va fi probabil controversat, deoarece unele țări și experți în domeniul climei susțin că sprijină utilizarea continuă a gazelor naturale.

De asemenea, se solicită o triplare a capacității globale de energie regenerabilă până în 2030 și ca țările să accelereze dezvoltarea tehnologiilor cu emisii reduse, inclusiv a celor nucleare, a hidrogenului cu emisii reduse de carbon și a captării și stocării carbonului.

Grupul de mediu WWF a declarat că acordul final reprezintă o îmbunătățire "extrem de necesară", "dar nu reușește încă să solicite eliminarea completă a cărbunelui, petrolului și gazelor".

De asemenea, acordul subliniază faptul că țările ar trebui să aibă niveluri diferite de responsabilitate în combaterea schimbărilor climatice, în funcție de situația lor economică, și recunoaște că țările în curs de dezvoltare au nevoie de sprijin financiar pentru tranziția lor energetică.

Unele țări în curs de dezvoltare susțin că țările mai bogate - care sunt cei mai mari emițători istorici de gaze cu efect de seră - trebuie să își reducă emisiile cel mai rapid. Unele țări în curs de dezvoltare au criticat atenuarea limbajului privind finanțarea, într-un text separat care vizează stabilirea unui "obiectiv global privind adaptarea".

Iterațiile anterioare ale textului solicitau ca țările dezvoltate să furnizeze finanțare suplimentară pe termen lung și tehnologie pentru țările în curs de dezvoltare. Cel mai recent text publicat miercuri "reiterează faptul că este nevoie urgentă de un sprijin internațional continuu și consolidat...".

Brandon Wu, director de politici și campanii la ActionAid, a declarat: "În conformitate cu strategia SUA, atunci, referirea explicită la faptul că țările dezvoltate sunt cele care trebuie să asigure finanțarea a dispărut".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.