UE cere României un plan de corecție bugetară până la 15 octombrie 2025

Conform noii recomandări adoptate marți, 9 iulie, România trebuie să prezinte măsuri fiscale corective până cel târziu la 15 octombrie 2025 și să închidă procedura de deficit excesiv până în 2030. Este a doua oară în mai puțin de o lună când Consiliul reia avertismentul, după ce pe 20 iunie 2025 a constatat lipsa de acțiune din partea Guvernului.

Limite stricte pentru creșterea cheltuielilor

Pentru a reechilibra bugetul și a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB, România trebuie să respecte un plafon al creșterii cheltuielilor nete (fără dobânzi și alte elemente volatile) stabilit astfel:

• 2,8% în 2025

• 2,6% în 2026

• 4,6% în 2027

• 4,4% în 2028

• 4,2% în 2029

• 4,0% în 2030

Aceste limite vor deveni reperul-cheie al supravegherii bugetare din partea Comisiei Europene și vor influența direct politica fiscală românească în următorii ani.

Un eșec repetat și o marjă de timp extinsă

România se află sub procedură de deficit excesiv încă din 2020, dar Comisia Europeană și Consiliul UE au constatat în mod repetat că nu au fost luate măsuri adecvate. Spre deosebire de alte state, precum Austria, pentru care a fost abia acum deschisă o procedură EDP, România riscă sancțiuni financiare dacă nu își respectă traiectoria corectivă.

Totuși, Consiliul a acceptat o extindere a termenului de ajustare până în 2030, semn că Bruxelles-ul acordă o ultimă șansă de redresare, dar sub condiția strictă a disciplinei bugetare.

Context: reguli clare, obligații comune

Toate statele membre ale UE trebuie să respecte criteriile de deficit (sub 3% din PIB) și datorie publică (sub 60% din PIB), conform Tratatului Uniunii. Când aceste limite sunt depășite, se activează procedura de deficit excesiv, prin care Consiliul UE oferă recomandări concrete, fixează termene și evaluează periodic implementarea lor.

Pentru România, menținerea în procedura de deficit excesiv afectează nu doar reputația bugetară, ci și încrederea investitorilor și costurile de finanțare pe piețele internaționale. Cu alte cuvinte, neînchiderea rapidă a deficitului se traduce în dobânzi mai mari și presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

Concluzie

Cu această nouă etapă a procedurii, România intră într-o fază de monitorizare intensificată, în care orice derapaj bugetar riscă să atragă nu doar avertismente, ci și măsuri punitive. În lipsa unor măsuri concrete și rapide, Comisia ar putea propune sancțiuni, inclusiv suspendarea fondurilor europene. Termenul-limită de 15 octombrie 2025 devine astfel o bornă esențială pentru viitorul stabilității fiscale a țării.